Poate fi retrasă sesizarea la primărie dacă președintele de bloc acceptă schimbarea regulamentului?

Pe scurt: președintele nu poate modifica singur regulamentul, iar prevederea cu 8 zile este oricum nelegală — deci problema se rezolvă altfel decât printr-o înțelegere verbală cu el.

De ce este nelegală clauza. Legea 196/2018 reglementează expres situația persoanelor care stau temporar în apartament. Potrivit art. 82 alin. (5), dacă adunarea generală hotărăște în acest sens, comitetul executiv stabilește cotele de participare pe persoană pentru persoanele care locuiesc temporar, minimum 15 zile pe lună, și stabilește și perioada pentru care proprietarii sau chiriașii pot cere în scris scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană, care trebuie să fie de cel puțin 15 zile pe lună. Pragul de 15 zile este stabilit imperativ de lege; asociația poate decide dacă aplică sau nu regula, dar nu poate coborî pragul la 8 zile în defavoarea proprietarilor. O clauză din regulamentul intern care contrazice legea nu produce efecte, indiferent că a fost votată în adunarea generală — regulamentul este un act subordonat legii, nu invers. 

Mai mult, textul legii vorbește despre persoane care locuiesc temporar în condominiu, adică folosesc efectiv locuința. Un vizitator care vine ziua și pleacă seara nu locuiește acolo și nu are cum să fie inclus în cheltuielile pe persoană. Ce v-a spus președintele verbal este, practic, o agravare a unei prevederi deja nelegale.

Adaug și că, potrivit art. 30 alin. (1) și (2) din aceeași lege, proprietarul este cel care notifică președintelui schimbările din structura și numărul membrilor familiei, persoanele luate în spațiu și chiriașii/comodatarii, în scris, în termen de 10 zile. Numărul de persoane se declară de proprietar — nu se stabilește după cine e văzut intrând în scară.

Ce să cereți concret președintelui — în scris, nu verbal. Depuneți o cerere înregistrată (cu număr de înregistrare la asociație) prin care solicitați:

1. convocarea adunării generale, cu ordinea de zi explicită: modificarea articolului X din regulamentul de ordine interioară;
2. abrogarea pragului de 8 zile și înlocuirea lui cu formularea legală — includerea în cheltuielile pe persoană doar a persoanelor care locuiesc temporar minimum 15 zile pe lună, cu dreptul corelativ de scutire pentru absențe de cel puțin 15 zile;
3. eliminarea oricărei referiri la „vizitatori” care nu locuiesc efectiv în apartament;
4. consemnarea hotărârii în procesul-verbal și în registrul unic, afișarea la avizier în 7 zile;
5. regularizarea listelor de întreținere pe lunile în care vi s-au repartizat sume în baza clauzei nelegale.

Modificarea se face de același organ care a adoptat regulamentul, adică adunarea generală, cu respectarea procedurii de convocare (anunț cu cel puțin 10 zile înainte, cu ordinea de zi) și a cvorumului. O promisiune verbală a președintelui nu schimbă nimic.

Despre retragerea sesizării. Aici v-aș tempera așteptările. Compartimentul din primărie prevăzut la art. 10 exercită o atribuție de control, nu soluționează un litigiu între dvs. și asociație. Puteți depune o notă scrisă prin care arătați că situația a fost remediată și solicitați să se țină cont de acest lucru, dar nu puteți obliga instituția să închidă verificarea, iar aplicarea sau nu a unei sancțiuni rămâne la latitudinea agentului constatator. În practică, dacă la data controlului asociația prezintă hotărârea de modificare deja adoptată, șansele de avertisment în loc de amendă cresc semnificativ. Dacă întâlnirea din 31 iulie a avut deja loc, cereți în scris comunicarea rezultatului controlului și a eventualelor măsuri dispuse — vă va folosi mai mult decât orice discuție verbală.

Dacă adunarea generală refuză modificarea. Aveți două căi, care pot fi urmate în paralel: sesizarea cenzorului și a compartimentului specializat din primărie (art. 51), respectiv acțiune în instanță. Art. 52 alin. (1) prevede că o hotărâre a adunării generale contrară legii, statutului sau acordului de asociere ori de natură să prejudicieze interesele proprietarilor poate fi atacată în justiție de aceștia sau de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. Legea 196/2018 nu mai prevede termenul de 45 de zile din vechea Legea 230/2007 — acel termen a fost afectat de o decizie a Curții Constituționale, iar în legea actuală nu a mai fost preluat, așa că se aplică regulile de drept comun. Atenție însă la un aspect practic: potrivit art. 52 alin. (2), acțiunea în instanță nu suspendă executarea hotărârii decât dacă instanța dispune expres suspendarea — deci până la o soluție, hotărârea se aplică.