O executare silită nu are un termen fix de finalizare, deoarece durata depinde enorm de tipul creanței (bani, evacuare, predare bunuri) și de cât de „cooperant” este debitorul.
În practică, procedura poate dura de la câteva luni la câțiva ani, fiind influențată de următoarele etape:
- Etapa preliminară (2-4 săptămâni): Include depunerea cererii la executor, obținerea încuviințării de la instanță (care durează de regulă câteva zile conform Art. 666 Cod Procedură Civilă) și emiterea somației către debitor.
- Poprirea (Cea mai rapidă): Dacă debitorul are bani în conturi sau un salariu stabil, executarea se poate finaliza în 1-3 luni. Din momentul în care banca primește adresa de poprire, blocarea sumelor este aproape instantanee.
- Executarea mobiliară (2-6 luni): Dacă se trece la sechestrarea și vânzarea unor bunuri (mașini, utilaje), durata crește din cauza procedurilor de evaluare și organizare a licitațiilor.
- Executarea imobiliară (6-18 luni sau mai mult): Este cea mai lungă procedură. Presupune evaluarea imobilului de către un expert, publicarea publicațiilor de vânzare și, adesea, organizarea mai multor licitații dacă prețul nu este oferit din prima (la a doua licitație prețul scade cu 25% conform Art. 846 Cod Procedură Civilă).
Ce poate prelungi procesul:
- Contestația la executare: Debitorul poate ataca actele de executare în termen de 15 zile, ceea ce poate suspenda temporar procedura dacă se plătește o cauțiune.
- Lipsa bunurilor: Dacă debitorul nu are nimic pe numele lui, dosarul poate rămâne „deschis” și monitorizat ani de zile (până la împlinirea termenului de prescripție, de regulă 3 ani).