Legea Stării Civile (Legea nr. 1191996)

Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice prin care se dovedeşte naşterea, căsătoria sau decesul
unei persoane. Acestea se întocmesc în interesul statului şi al persoanei de către ofiţerii de stare civilă
şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei demografice, la apărarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

(1)Actele de naştere, de căsătorie şi de deces se întocmesc în registre de stare civilă, în două
exemplare, ambele originale, şi se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră.
(2)Exemplarul I al actelor de stare civilă întocmite la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de
carieră ale României pot fi completate şi în sistem informatic.
(3)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmeşte în
format electronic, dacă autorităţile publice locale au emis electronic exemplarul II al actelor de stare
civilă.
(4)Începând cu data de 31 martie 2025, Registrul de stare civilă exemplarul I se completează
informatic şi se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I pe suport hârtie, iar Registrul de
stare civilă exemplarul II se întocmeşte numai în format electronic de către ofiţerii de stare civilă din
cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din România.
(4¹)După data prevăzută la alin. (4), constituirea în format electronic a Registrului de stare civilă
exemplarul II se realizează prin procesul de verificare şi validare a actelor de stare civilă întocmite
începând cu 1 ianuarie 1921 până la data prevăzută la alin. (4), respectiv la alin. (43).
(4²)Verificarea şi validarea actelor de stare civilă în format scris întocmite începând cu 1 ianuarie
1921 până la data prevăzută la alin. (4), respectiv la alin. (43), precum şi a celor prevăzute la alin. (5)
reprezintă procesul de constituire a actelor electronice de stare civilă.
(4³)La misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României din străinătate Registrul de
stare civilă exemplarul I se completează informatic şi se păstrează în Registrul de stare civilă
exemplarul I pe suport hârtie, iar Registrul de stare civilă exemplarul II se întocmeşte numai în
format electronic începând cu data de 24 septembrie 2025.
(5)În caz de forţă majoră care face imposibilă completarea în sistem informatic sau în cazul unor
limitări tehnice sesizate de către Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare D.G.E.P., sau, după caz, de către
Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, actele de stare civilă exemplarul
I se completează olograf, urmând ca după încetarea forţei majore sau înlăturarea disfuncţionalităţilor
de ordin tehnic acestea să fie completate informatic şi validate în Registrul de stare civilă exemplarul
II.
(6)Menţiunile ulterioare se înscriu în exemplarul II în format electronic de către ofiţerul de stare
civilă emitent şi se transmit informatic la primăria care are în păstrare registrele de stare civilă
exemplarul I, pentru a fi operate pe actele de stare civilă.
(7)D.G.E.P. utilizează şi valorifică datele din registrele informatice, gestionează şi administrează,
potrivit legii, Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, denumit în
continuare SIIEASC.
(8)SIIEASC reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru dovedirea
identităţii persoanei, producerea, emiterea şi evidenţa actelor de stare civilă, a modificărilor
intervenite în statutul persoanei, necesare individualizării în familie, societate şi relaţia cu statul.
(8¹)Începând cu data prevăzută la alin. (4), respectiv la alin. (43), activităţile de stare civilă se
realizează exclusiv în SIIEASC şi orice activitate de întocmire a actelor de stare civilă în registrele
fizice sau în orice altă aplicaţie sau alt sistem informatic existente şi funcţionale la nivel local/
judeţean încetează.
(9)Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legislaţia specială şi nu pot fi
prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta.

(1)Atribuţiile de stare civilă se îndeplinesc în cadrul:
a)serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, Direcţiei Generale de Evidenţă a
Persoanelor a Municipiului Bucureşti, denumită în continuare D.G.E.P.M.B., şi D.E.P.A.B.D.;
b)serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor;
c)primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite servicii publice comunitare
locale de evidenţă a persoanelor;
d)misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României.
(2)Sunt ofiţeri de stare civilă:
a)la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţelor: primarii municipiilor, oraşelor şi
comunelor, precum şi personalul care are atribuţii de stare civilă;
b)la nivelul municipiului Bucureşti: primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor
şi personalul care are atribuţii de stare civilă din cadrul sectoarelor municipiului Bucureşti;
c)la nivelul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare de carieră ale României: şefii acestora.
d)la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti: personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul
serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al D.G.E.P.M.B.
e)la nivel central, personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul D.G.E.P.
(3)Sunt ofiţeri de stare civilă cu atribuţii restrânse:
a)[textul din Art. 3, alin. (3), litera A. din capitolul I, sectiunea 1 a fost abrogat la 27-mar-2025 de
Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 17/2025]
b)[textul din Art. 3, alin. (3), litera B. din capitolul I, sectiunea 1 a fost abrogat la 04-sep-2023 de
Art. I, punctul 4. din Ordonanta 38/2023]
c)comandanţii de nave şi aeronave;
d)ofiţerii de stare civilă desemnaţi prin ordin al ministrului apărării naţionale sau, după caz, al
ministrului afacerilor interne, potrivit prevederilor art. 7 alin. (7).
(4)Activităţile de stare civilă se realizează de către:
a)funcţionarii cu atribuţii de stare civilă din cadrul instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a);
b)ofiţerii de stare civilă din cadrul instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)- d).
(5)Primarii şi şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României pot delega
sau retrage, după caz, exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă viceprimarului sau secretarului
unităţii administrativ-teritoriale ori altor funcţionari publici din aparatul propriu, respectiv
diplomatului care îndeplineşte funcţii consulare ori unuia dintre funcţionarii consulari.
(5¹)Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale verifică şi semnează documentele care stau
la baza emiterii aprobării de către primar a procedurilor în materie de stare civilă potrivit prezentei
legi.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de
carieră ale României pot delega sau retrage, după caz, exercitarea atribuţiilor de ofiţer de stare civilă
personalului angajat al Ministerului Afacerilor Externe trimis în misiune permanentă sau temporară
pe funcţii de execuţie specifice Ministerului Afacerilor Externe, care prestează activitate consulară,
în situaţiile în care diplomatul care îndeplineşte funcţii consulare sau funcţionarul consular se află în
imposibilitatea legală de a întocmi actul de stare civilă sau în situaţiile în care volumul activităţii
consulare impune o astfel de măsură.
(7)Ofiţerul de stare civilă nu poate întocmi acte de stare civilă când este parte sau declarant.
(8)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), ofiţerii de stare civilă din cadrul serviciilor
publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B. întocmesc acte de stare
civilă şi înscriu menţiuni în registrele de stare civilă ale serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor/primăriilor din cadrul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, cu
respectarea competenţei teritoriale, precum şi a celorlalte dispoziţii prevăzute în prezenta lege,
în următoarele cazuri:
a)pentru soluţionarea punctuală a unor situaţii deosebite, cu aprobarea şefului serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.;
b)pentru asigurarea continuităţii activităţii de stare civilă la nivelul serviciilor publice comunitare
locale de evidenţă a persoanelor şi al primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale unde nu sunt
constituite servicii publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor în vederea parcurgerii
procedurilor de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă în sistem informatic.
(9)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), ofiţerii de stare civilă din cadrul D.G.E.P.
întocmesc acte de naştere şi de deces în registrele de stare civilă ale serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor/primăriilor din cadrul fiecărui judeţ/municipiului
Bucureşti, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta lege, în situaţia în care autorităţile
prevăzute la alin. (8) nu pot înregistra aceste acte, în următoarele cazuri:
a)pentru soluţionarea punctuală a unor situaţii deosebite, cu aprobarea directorului general al
D.G.E.P.;
b)pentru asigurarea continuităţii activităţii de stare civilă la nivelul serviciilor publice comunitare
locale de evidenţă a persoanelor şi al primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale unde nu sunt
constituite servicii publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, în vederea parcurgerii
procedurilor de înregistrare a actelor şi faptelor de stare civilă în sistem informatic.

(1)Cetăţenii români şi apatrizii sunt obligaţi să solicite înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă
produse în ţară la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la
primăria competentă.
(2)Cetăţenii străini şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European
şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au domiciliul sau se află temporar în România pot cere
înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
(3)Cetăţenii români şi apatrizii sunt obligaţi să solicite, iar persoanele prevăzute la alin. (2) pot cere
înscrierea de menţiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române.
(4)Cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt obligaţi să solicite înregistrarea actelor şi faptelor de
stare civilă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare de carieră ale României sau la autorităţile
locale străine competente.
(5)Dacă un cetăţean străin s-a căsătorit sau a decedat pe teritoriul României, ofiţerul de stare civilă
care a întocmit actul trimite, în termen de 5 zile de la înregistrare, un extras de pe actul respectiv
D.E.P.A.B.D., care îl transmite misiunii diplomatice sau oficiului consular al ţării respective
acreditate şi rezidente în România, potrivit obligaţiilor izvorâte din tratate la care România este parte
sau pe bază de reciprocitate. În situaţia misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate, dar
nerezidente în România, D.E.P.A.B.D. transmite, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe,
un extras de pe actul respectiv. Pentru cetăţenii statelor semnatare ale Convenţiei nr. 16 a Comisiei
Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare
civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, se
transmit extrase multilingve ale actelor de căsătorie şi deces.
(5¹)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (5), emiterea şi
transmiterea extraselor de pe actele de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se
realizează de către D.E.P.A.B.D.
(6)Dispoziţiile alin. (5) nu se aplică pentru actele de stare civilă întocmite pentru solicitanţii de azil/
beneficiarii protecţiei internaţionale în România.

(1)Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor se fac la cerere, pe baza
declaraţiei solicitantului, sau din oficiu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2)Numele de familie şi prenumele se scriu aşa cum rezultă din actele de identitate, din certificatele
de stare civilă şi din alte înscrisuri prezentate de solicitant sau primite de la autorităţile prevăzute de
lege.
(3)Întocmirea actelor de stare civilă, precum şi înscrierea menţiunilor se fac în limba română,
folosindu-se alfabetul latin extins.

(1)Ofiţerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea celor declarate şi concordanţa acestora cu
actele de identitate, certificatele de stare civilă şi cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant.
(2)Actul de stare civilă, întocmit în baza declaraţiei, se semnează de către ofiţerul de stare civilă şi,
după caz, de către declarant sau de către soţi şi martori.
(3)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), exemplarul I al actelor de stare civilă se semnează de
către ofiţerul de stare civilă şi, după caz, de către declarant sau de către soţi şi martori, iar exemplarul
II se semnează electronic.
(4)În cazul în care declarantul/soţii nu poate/pot semna, ofiţerul de stare civilă menţionează aceasta
pe actul de stare civilă, pe care îl semnează.
(5)Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, prescurtări şi adăugări în actele de stare civilă.

(1)Dacă naşterea sau decesul are loc în tren, pe o navă sau aeronavă ori într-un alt mijloc de transport
în timpul călătoriei pe teritoriul României, întocmirea actului de stare civilă se face la serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor al locului de coborâre sau de debarcare ori, după caz, la
primăria unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază are loc coborârea sau debarcarea.
(2)În cazul în care naşterea, căsătoria sau decesul are loc pe o navă, în timpul unei călătorii în afara
apelor teritoriale române, evenimentul se înregistrează în jurnalul de bord de către comandantul
navei.
(3)Comandantul navei poate încheia căsătorii numai între persoane de cetăţenie română. El poate
aproba, pentru motive temeinice, reducerea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1).
(4)Dacă naşterea sau decesul are loc pe o aeronavă, în timpul unei călătorii în afara teritoriului
României, evenimentul se înregistrează de comandantul aeronavei în carnetul de drum.
(5)Înregistrările făcute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum, potrivit alin. (2) şi (4), vor
cuprinde toate datele necesare întocmirii actului de stare civilă, precum şi semnăturile cerute de lege,
ele făcând dovada evenimentului până la întocmirea actului în condiţiile prevăzute de alin. (6).
(6)Comandantul navei sau al aeronavei eliberează persoanelor îndreptăţite o dovadă cu privire la
înregistrarea făcută, iar la sosirea în ţară înaintează prin căpitănia portului, respectiv prin
comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord sau de pe carnetul de drum, la serviciul
public comunitar local de evidenţă a persoanelor al sectorului 1 al municipiului Bucureşti, care va
întocmi actul de stare civilă.
(7)În caz de mobilizare, război, participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului
român, Ministerul Apărării Naţionale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Interne, pentru efectivele
proprii, desemnează ofiţerii de stare civilă care înregistrează actele şi faptele de stare civilă ale
militarilor, ale personalului civil, precum şi ale altor categorii de participanţi şi le comunică
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăriei unităţii
administrativ-teritoriale competente.

(1)Orice modificare intervenită în statutul civil al unei persoane, fie ca urmare a întocmirii unui act
de stare civilă, fie dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, printr-un act administrativ ori
notarial, se comunică din oficiu, în termen de 10 zile lucrătoare de la data întocmirii actului de stare
civilă sau de la data comunicării hotărârii judecătoreşti ori a actului administrativ/notarial, serviciului
public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăriei unităţii administrativteritoriale
care a întocmit actul de naştere, de căsătorie sau de deces al persoanei la care această
modificare se referă, în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare.
(2)În cazul actelor de stare civilă transcrise în registrele de stare civilă ale misiunilor diplomatice şi
oficiilor consulare de carieră ale României, modificările prevăzute la alin. (1) intervenite în România
se comunică din oficiu Direcţiei de Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în vederea
înscrierii menţiunilor.
(3)Ofiţerii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor
actualizează SIIEASC, fără a întocmi comunicări, în situaţia în care sunt create condiţiile tehnice
necesare.
(4)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), modificările intervenite în statutul civil al unei
persoane se transmit informatic serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau,
după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care a întocmit exemplarul I al actului de naştere,
de căsătorie sau de deces al persoanei la care această modificare se referă, în vederea înscrierii
menţiunilor corespunzătoare.
(5)Înscrierea în actele de stare civilă, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), a menţiunilor
referitoare la modificarea intervenită în statutul civil se poate face atât la cererea persoanei interesate
cât şi din oficiu.

În cazul în care ofiţerul de stare civilă sau funcţionarul cu atribuţii de stare civilă refuză să
întocmească un act sau să înscrie o menţiune ce intră în atribuţiile sale, persoana nemulţumită poate
sesiza instanţa competentă, potrivit legii.

(1)Pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate/extrase multilingve de naştere şi de
căsătorie titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar certificatele/extrasele multilingve de
deces, membrilor familiei, persoanelor îndreptăţite ori, cu aprobarea primarului unităţii
administrativ-teritoriale care a înregistrat decesul, altor persoane care justifică un interes legitim.
Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă se pot elibera şi altor
persoane împuternicite prin procură specială, precum şi avocaţilor împuterniciţi de către titulari, de
către reprezentanţii legali ai acestora sau, în cazul certificatului/extrasului multilingv de deces, de
către persoanele îndreptăţite ori membrii familiei, după caz, în baza împuternicirii avocaţiale emise
cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Statutului profesiei de avocat, adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi
completările ulterioare. În certificatele/extrasele multilingve de stare civilă nu vor fi preluate titlurile
de nobleţe, chiar dacă au fost înscrise în unele acte de stare civilă.
(2)În cazul în care certificatul de stare civilă nu a fost eliberat la data întocmirii actului, eliberarea
acestuia se face la cererea scrisă a persoanelor prevăzute la alin. (1).
(3)Cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la
primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civilă sau de la
domiciliul ori reşedinţa persoanei interesate potrivit alin. (1).
(4)În cazul în care registrul de stare civilă nu se află în păstrarea autorităţii la care s-a depus cererea,
aceasta solicită eliberarea certificatului/extrasului multilingv serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăriei competente, în termen de 3 zile.
(5)În situaţia în care exemplarul I al actului de stare civilă lipseşte ori actele au fost predate Arhivelor
Naţionale, serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăria competentă, care
primeşte cererea, solicită extras, după caz, de pe actul ce se găseşte în păstrarea serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor, a D.G.E.P.M.B. ori a Arhivelor Naţionale, pe baza
căruia întocmeşte şi eliberează certificatul de stare civilă. Eliberarea extraselor de pe actele de stare
civilă aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale la cererea structurilor de stare civilă şi a celor
competente ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a altor autorităţi publice se face gratuit.
(6)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), cererea privind eliberarea certificatelor de stare
civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se poate depune şi soluţiona de către
D.E.P.A.B.D. şi serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv
D.G.E.P.M.B., pentru următoarele situaţii:
a)când se solicită eliberarea actului de identitate în condiţiile art. 14 alin. (6) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b)pentru soluţionarea unor situaţii deosebite, legate de urgenţa demersului, cu aprobarea directorului
D.E.P.A.B.D./D.G.E.P.M.B./şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor.
(7)D.E.P.A.B.D. eliberează certificate de stare civilă în scopul sprijinirii activităţilor specifice
desfăşurate de către structurile cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale, la
solicitarea instituţiilor cu competenţe în domeniu.
(8)Procedura eliberării certificatelor prevăzute la alin. (7) se stabileşte prin ordin al ministrului
afacerilor interne.
(9)Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă.
Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se
constată de către ofiţerii de stare civilă, funcţionarii din cadrul D.E.P.A.B.D. sau din cadrul
serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor ori ofiţerii de stare civilă din cadrul
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României.
(10)Cererile privind procurarea şi eliberarea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve ale
cetăţenilor străini ale căror acte şi fapte de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în România,
adresate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale acestor ţări, acreditate în România, precum
şi ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate, adresate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de
carieră ale României sau Ministerului Afacerilor Interne, sunt soluţionate de către D.E.P.A.B.D.
(11)Transmiterea certificatelor de stare civilă/extraselor multilingve se face, după caz, prin
Ministerul Afacerilor Externe, dacă acestea au fost solicitate prin misiunile diplomatice şi oficiile
consulare de carieră ale României sau prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în
România.
(12)Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, de primăria unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actele şi
faptele de stare civilă sunt valabile şi în străinătate. Extrasele multilingve sunt valabile numai în
statele părţi ale Convenţiei nr. 16 a Comisiei internaţionale de stare civilă.
(13)Certificatele de stare civilă/Extrasele multilingve se completează în sistem informatic sau, după
caz, cu cerneală specială de culoare neagră, în condiţiile legii.
(14)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), certificatul de stare civilă/extrasul multilingv al
actului de stare civilă se eliberează în baza registrului de stare civilă exemplarul II, în baza cererii
depuse la oricare serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primărie a unităţii
administrativ-teritoriale sau la oricare misiune diplomatică/oficiu consular de carieră a/al României
din străinătate.
(14¹)Dacă, după data prevăzută la art. 2 alin. (4), un act de stare civilă din registrul de stare civilă
exemplarul II nu se identifică în SIIEASC, pentru eliberarea certificatului de stare civilă/extrasului
multilingv al actului de stare civilă, serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/
primăria, respectiv misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră a/al României acreditată/
acreditat în străinătate care primeşte cererea solicită ofiţerului de stare civilă care are în păstrare
registrul de stare civilă exemplarul I constituirea actului de stare civilă respectiv, potrivit dispoziţiilor
legale în vigoare, urmând ca certificatul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă să
se elibereze pe baza acestuia.
(15)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), certificatele/extrasele multilingve ale actelor de
stare civilă se pot emite, transmite şi semna electronic.
(16)Pentru persoanele arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se pot elibera
certificate de stare civilă în baza cererii formulate de acestea, avizată de conducerea arestului/
penitenciarului, care o transmite pe bază de adresă serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor/primăriei competent/competente.

(1)Este interzisă reţinerea certificatelor de stare civilă de către orice persoană, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.
(2)În cazul în care autorităţile învestite cu atribuţii de stare civilă şi evidenţă a persoanelor constată
că unele date din cuprinsul unui certificat de stare civilă nu corespund cu cele din actul pe baza
căruia a fost eliberat, certificatul se reţine şi se trimite serviciului public comunitar local de evidenţă
a persoanelor sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul, în
vederea anulării şi eliberării unui nou certificat.
SECŢIUNEA 2:Dovada stării civile

Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele
de stare civilă/extrasele multilingve eliberate pe baza acestora.

(1)În cazul prevăzut la art. 9, starea civilă se poate dovedi prin orice mijloace de probă în faţa
instanţei judecătoreşti, în situaţiile prevăzute la art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare.
(2)Prevederile art. 103 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, cu privire la dovada stării civile sunt aplicabile şi în cazul în care se solicită serviciilor
publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor sau primăriei unităţii administrativ-teritoriale
competente reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă.

Întocmirea actului de naştere se face, ca urmare a unei declaraţii verbale a persoanelor prevăzute la
art. 16 sau din oficiu, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază s-a produs
evenimentul ori, după caz, ca urmare a unei declaraţii verbale a persoanelor prevăzute la art. 16, de
către ofiţerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră a/al
României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în statul pe teritoriul căruia s-a produs
evenimentul.

(1)Numele de familie şi prenumele copilului se stabilesc potrivit art. 84 din Legea nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare.
(2)Ofiţerul de stare civilă are obligaţia de a refuza motivat, comunicând în scris declarantului,
înregistrarea prenumelor formate din cuvinte indecente, ridicole ori altele asemenea, de natură a
afecta ordinea publică şi bunele moravuri sau interesele copilului, după caz.
(2¹)Prenumele declarat la data înregistrării naşterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.
(3)Dacă părinţii nu au nume de familie comun sau există neconcordanţă între prenumele copilului
trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală a declarantului ori prenumele
este format din mai mult de trei cuvinte, întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei
scrise şi semnate de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului.
(3¹)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la prenumele
copilului născut viu, în actul de naştere se va înregistra prenumele din certificatul medical constatator
al naşterii. Dacă în certificatul medical constatator al naşterii prenumele înscris are mai mult de trei
cuvinte, în actul de naştere se înscriu doar primele trei.
(4)În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie, instanţa de tutelă hotărăşte şi
comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de
naştere.
(5)În situaţia prevăzută la alin. (4), în actul de naştere întocmit cu ocazia declarării naşterii nu se
completează numele de familie al copilului; certificatul de naştere se eliberează numai după
înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă.

Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o
pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere, asistentului
social sau, după caz, persoanei cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară în care a avut loc
naşterea sau oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

[textul din Art. 17 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 30-iun-2016 de Art. I, punctul 4. din
Ordonanta urgenta 33/2016]

[textul din Art. 18 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 30-iun-2016 de Art. I, punctul 5. din
Ordonanta urgenta 33/2016]

(1)Orice persoană care a găsit un copil ale cărui date de identificare nu se cunosc este obligată să
anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie în termen de 24 de ore.
(2)Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face în termen de 30 de zile de la data găsirii
acestuia, de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăria în a
cărui/cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul, pe baza dispoziţiei privind plasamentul
în regim de urgenţă sau, după caz, a sentinţei privind plasamentul şi a procesului-verbal întocmit şi
semnat de reprezentantul serviciului public de asistenţă socială, de reprezentantul unităţii de poliţie
competente şi de medic.
(3)În procesul-verbal prevăzut la alin. (2), care se întocmeşte în termen de 3 zile de la data găsirii
copilului, trebuie să se menţioneze data, locul şi împrejurările în care a fost găsit copilul, sexul şi data
presupusă a naşterii acestuia, stabilită de medic.
(4)Obligaţia de a face demersurile necesare în vederea înregistrării naşterii copilului revine
serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit acesta.

(1)Întocmirea actului de naştere, în cazul copilului părăsit de mamă în unităţi sanitare, se face
imediat după împlinirea termenului de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare a
părăsirii copilului, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare.
(2)[textul din Art. 20, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 02-mai-2022 de Art. I,
punctul 23. din Legea 105/2022]
(3)Întocmirea actului de naştere se face pe baza procesului-verbal prevăzut la alin. (1), a certificatului
medical constatator al naşterii, a dispoziţiei privind plasamentul în regim de urgenţă sau, după caz, a
sentinţei privind plasamentul, a răspunsului poliţiei cu privire la rezultatul verificărilor privind
identitatea mamei, a dispoziţiei de stabilire a numelui de familie şi prenumelui copilului şi a
declaraţiei de înregistrare a naşterii.

(1)În cazurile prevăzute la art. 19 şi 20, dacă nu se cunosc numele de familie şi/sau prenumele
copilului, acestea se stabilesc, prin dispoziţie, de către primarul unităţii administrativ-teritoriale unde
se înregistrează naşterea.
(2)Dacă identitatea mamei nu a fost stabilită, serviciul public de asistenţă socială în a cărui rază
administrativ-teritorială a fost găsit copilul/părăsit de mamă în unităţi sanitare are obligaţia ca în
termen de 48 de ore să declare în scris naşterea la serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale competent/competente, cu încadrarea în
termenele prevăzute la art. 19 alin. (2) şi art. 20 alin. (1).
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), ofiţerul de stare civilă solicită primarului, în termen de 5 zile de la
data solicitării înregistrării naşterii, emiterea dispoziţiei privind stabilirea numelui de familie şi a
prenumelui copilului şi întocmeşte actul de naştere.
(4)Dispoziţia privind stabilirea numelui de familie şi a prenumelui copilului se emite de către primar
în termen de 5 zile de la data solicitării.

(1)La înregistrarea naşterii, ofiţerul de stare civilă atribuie cetăţeanului român codul numeric
personal, pe care îl înscrie în actul şi certificatul de naştere, precum şi în toate celelalte acte care
privesc persoana în cauză.
(2)D.E.P.A.B.D. repartizează serviciilor publice comunitare judeţene/D.G.E.P.M.B., precum şi
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României coduri numerice precalculate, în
vederea înscrierii lor în actele de naştere întocmite şi în certificatele eliberate în baza acestora.
(3)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), codurile numerice personale se generează automat şi
centralizat în cadrul sistemului informatic şi se atribuie atât de către ofiţerii de stare civilă din ţară,
cât şi de către cei de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României.

(1)În cazul adopţiei se întocmeşte un nou act de naştere de către ofiţerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei unităţii
administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia se află domiciliul adoptatorilor/adoptatorului.
(2)În situaţia în care adoptatorii sunt cetăţeni străini ori cetăţeni români cu domiciliul sau cu
reşedinţa în străinătate, noul act de naştere se va întocmi de serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii
administrativ-teritoriale în raza căreia s-a aflat domiciliul celui adoptat până la momentul
încuviinţării adopţiei ori sediul instituţiei de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat în îngrijirea
acesteia anterior încuviinţării adopţiei.
(3)În noul act de naştere întocmit, rubrica «Locul naşterii» se va completa cu datele înscrise în actul
de naştere iniţial.
SECŢIUNEA 2:Întocmirea actului de căsătorie

(1)Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor, al primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul ori
reşedinţa unul dintre viitorii soţi sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul
unităţii administrativ-teritoriale respective.
(1¹)Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă la sediul misiunii diplomatice sau oficiului
consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în statul în care îşi
are domiciliul ori reşedinţa unul dintre viitorii soţi, cetăţean român.
(1²)Încheierea căsătoriei la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră a/al
României poate avea loc doar dacă niciunul dintre viitorii soţi nu deţine şi cetăţenia din statul pentru
care misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră este acreditată/acreditat să exercite funcţii
consulare.
(2)Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi
alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), căsătoria poate fi încheiată la serviciul public comunitar
local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială
domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale
unde se încheie căsătoria.
(4)Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor ori primăria unde urmează să se încheie
căsătoria va înştiinţa, de îndată, primăria de domiciliu sau de reşedinţă a viitorilor soţi, în vederea
publicării declaraţiei de căsătorie.

(1)Declaraţia de căsătorie se face personal de către viitorii soţi, în scris, la serviciul public comunitar
local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă, misiunea diplomatică ori
oficiul consular de carieră unde urmează a se încheia căsătoria. În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi
vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menţiona numele de familie pe care
îl vor purta în timpul căsătoriei potrivit legii, legea aplicabilă regimului matrimonial, precum şi, în
cazul aplicării legii române, regimul matrimonial ales.
(2)Pentru motive temeinice, dacă unul dintre viitorii soţi se află în imposibilitatea de a se deplasa la
sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei
competente, declaraţia de căsătorie se poate face şi în afara sediului acestuia/acesteia, în faţa
ofiţerului de stare civilă, cu aprobarea primarului.
(3)Ofiţerul de stare civilă care primeşte declaraţia de căsătorie solicită viitorilor soţi să prezinte
actele de identitate, certificatele de naştere sau, pentru cetăţeanul străin, după caz, extrasul de
naştere/extrasul multilingv, certificatele medicale privind starea sănătăţii acestora, dovada
desfacerii/încetării unei căsătorii anterioare, după caz, precum şi:
a)autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea
pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie
firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege;
b)avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor/tutorelui şi autorizarea, prin sentinţă definitivă,
pentru încheierea căsătoriei, dată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie are domiciliul
minorul, în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială; dispoziţiile art. 272
alin. (2) ultima teză şi alin. (3)-(5) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, se
aplică în mod corespunzător.
c)dovada înştiinţării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre formularea declaraţiei de căsătorie,
atunci când viitorul soţ beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
(3¹)Pentru cetăţeanul străin, certificatul de naştere/extrasul de naştere/extrasul multilingv al actului
de naştere se prezintă după caz, raportat la statutul acestuia în România.
(4)Dacă unul dintre viitorii soţi, părinţii sau tutorele nu se află în unitatea administrativ-teritorială
unde urmează a se încheia căsătoria, ei pot face declaraţia de căsătorie, respectiv pot depune dovada
încuviinţării prevăzute la alin. (3) lit. b) la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor
sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde au domiciliul sau reşedinţa, care o
transmite în termen de 48 de ore serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau,
după caz, primăriei unde urmează a se încheia căsătoria.

Ofiţerul de stare civilă are obligaţia publicării declaraţiei de căsătorie în ziua primirii acesteia, prin
afişarea în extras într-un loc special amenajat la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă
a persoanelor sau al primăriei, respectiv al misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră
unde urmează să se încheie căsătoria, precum şi pe pagina de internet a acestuia/acesteia. După caz,
declaraţia de căsătorie se transmite pentru afişare şi la sediul serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau al primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa.

(1)Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declaraţiei de căsătorie, dar nu mai
târziu de a 30-a zi.
(2)Încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) poate fi încuviinţată,
pentru motive temeinice, dovedite cu documente justificative, de către primarul unităţii
administrativ-teritoriale/şeful misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României unde
urmează a se încheia căsătoria.
(3)Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost
încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, cu privire la numele de familie şi/
sau regimul matrimonial, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie. Dispoziţiile art. 26 se aplică
în mod corespunzător.

(1)În cazul în care constată că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru încheierea
căsătoriei, ofiţerul de stare civilă refuză să încheie căsătoria şi consemnează refuzul într-un procesverbal.
(1¹)În cazul în care se formulează opoziţie cu privire la căsătoria unei persoane care beneficiază de
consiliere judiciară sau tutelă specială, ofiţerul de stare civilă sesizează de îndată instanţa de tutelă,
care va hotărî cu privire la temeinicia opoziţiei.
(2)În cazul refuzului ofiţerului de stare civilă de a încheia căsătoria, persoana nemulţumită poate
sesiza instanţa de tutelă în raza căreia domiciliază.

(1)La încheierea căsătoriei, ofiţerul de stare civilă ia consimţământul viitorilor soţi, liber şi deplin
exprimat, în prezenţa a 2 martori, după care îi declară căsătoriţi, le citeşte dispoziţiile privind
drepturile şi îndatoririle soţilor din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi
întocmeşte, de îndată, actul de căsătorie.
(2)Actul de căsătorie se semnează de către soţi, cu numele de familie pe care au convenit să îl poarte
în timpul căsătoriei, de cei 2 martori şi de către ofiţerul de stare civilă.

La depunerea declaraţiei de căsătorie şi la încheierea căsătoriei între cetăţeni străini, sau între aceştia
şi cetăţeni români, dacă nu cunosc limba română, ori în cazul persoanelor cu handicap auditiv sau
surdocecitate, se va folosi interpret şi traducător autorizat sau, după caz, interpret autorizat al
limbajului mimico-gestual şi al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în
acest sens un proces-verbal.

(1)Ofiţerul de stare civilă poate încheia căsătoria între cetăţeni străini sau între aceştia şi cetăţeni
români numai dacă, pe lângă actele prevăzute la art. 25, viitorii soţi cetăţeni străini prezintă dovezi
eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sunt, din care să
rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de fond, cerute de legea lor naţională, pentru încheierea
căsătoriei. Dispoziţiile art. 277 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(2)Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în
materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică
acreditată în România, precum şi cetăţenii străini care încheie căsătoria la misiunea diplomatică sau
oficiul consular de carieră ale României fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor
naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente
ale statului de cetăţenie.
(3)În situaţia în care unul sau ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini, documentele prevăzute la alin.
(1) şi (2) trebuie să fie însoţite de declaraţii notariale din care să rezulte că acesta/aceştia îndeplinesc
condiţiile necesare încheierii căsătoriei în faţa autorităţilor române competente.

(1)Întocmirea actului de deces se face pe baza certificatului medical constatator al decesului, ca
urmare a unei declaraţii verbale sau din oficiu, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativteritoriale
în a cărui/cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, ca urmare a unei
declaraţii verbale, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul misiunii diplomatice sau al
oficiului consular de carieră a/al României acreditate/acreditat să exercite funcţii consulare în
statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul. Declaraţia verbală poate fi făcută de oricare
dintre membrii familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:
a)medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;
b)orice persoană care are cunoştinţă despre deces.
(2)Declarantul va depune certificatul medical constatator al decesului, documentul de identitate şi,
după caz, documentul de evidenţă militară ale celui decedat.

(1)Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei.
(2)Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în
cazul găsirii unui cadavru, pentru întocmirea actului de deces este necesară şi dovada eliberată de
poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2), prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul de 3 zile de
declarare a decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
(4)În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, alin. (3),
întocmirea actului de deces se face, în România, cu aprobarea parchetului şi, în străinătate, dacă
autorităţile competente din statul unde s-a produs decesul confirmă că nu au obiecţii cu privire la
înregistrarea decesului cetăţeanului român la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al
României.

În cazul în care se declară decesul unui copil născut viu, care a încetat din viaţă fără ca declararea
naşterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofiţerul de stare civilă va întocmi mai întâi
actul de naştere şi apoi pe cel de deces. Dacă, din motive temeinice, actul de naştere nu poate fi
întocmit, ofiţerul de stare civilă întocmeşte actul de deces şi ulterior urmăreşte înregistrarea naşterii.

(1)Certificatul medical constatator al decesului, în care se consemnează cauza decesului şi data
decesului în format an, lună, zi, se întocmeşte şi se semnează de către medicul care a făcut
constatarea.
(2)Dacă decesul s-a produs pe o navă sau pe o aeronavă şi nu există medic la bord, constatarea
decesului se va face în primul port sau aeroport de escală, de către un medic.
(3)În situaţia când durata călătoriei navei până la primul port de escală este mai mare de 24 de ore,
constatarea decesului se face de către comandant, împreună cu consiliul de bord, şi se consemnează
în jurnalul de bord. În caz de moarte violentă, comandantul navei va efectua cercetări, potrivit legii.

(1)Documentul cu care se face dovada identităţii persoanei decedate se reţine de către ofiţerul
de stare civilă. În funcţie de instituţia care a emis documentul, se procedează după cum
urmează:
a)actele de identitate eliberate de autorităţile române se anulează potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare şi se restituie persoanei care a declarat decesul, iar paşapoartele simple se transmit, în
vederea anulării, serviciului public comunitar de paşapoarte pe a cărui rază teritorială persoana
decedată a avut ultimul domiciliu sau reşedinţa ori, după caz, serviciului public comunitar de
paşapoarte emitent, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării decesului;
b)documentele de identitate ale cetăţenilor străini, precum şi cele eliberate de structurile teritoriale
ale Inspectoratului General pentru Imigrări se trimit serviciului judeţean pentru imigrări la care este
arondată unitatea administrativ-teritorială care a înregistrat decesul, în termen de 5 zile lucrătoare de
la data înregistrării decesului.
(2)În cazul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României, actele de identitate
cu care se face dovada identităţii persoanei decedate, eliberate de autorităţile române, se anulează
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi se restituie persoanei care a declarat decesul, iar paşapoartele
simple se trimit autorităţii emitente, cu primul curier diplomatic, organizat de la data înregistrării
decesului.
(3)În cazurile în care declarantul nu poate prezenta unul dintre documentele prevăzute la alin. (1) şi
(2), precizează în scris motivul neprezentării acestuia şi datele de stare civilă ale decedatului.
Declaraţia se reţine de către ofiţerul de stare civilă.
(3¹)Documentele de evidenţă militară depuse potrivit art. 32 alin. (2) se înaintează centrului militar
zonal/judeţean/de sector pe raza căruia persoana decedată a avut ultimul domiciliu, lunar, până la
data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
(4)Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) transmite
lunar Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN- INFONOT)
din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), în format electronic, lista
actualizată a informaţiilor aferente actelor de deces înregistrate în Registrul naţional de evidenţă a
persoanelor (RNEP), listă care cuprinde cel puţin numele şi prenumele defunctului, data decesului în
format an, lună, zi şi ultimul domiciliu al defunctului. Structura datelor de referinţă, precum şi
procedura prin care acestea sunt transmise se stabilesc prin protocol încheiat între DEPABD şi
UNNPR.
(5)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României acreditate în străinătate comunică lista
prevăzută la alin. (4) Ministerului Afacerilor Externe, care o transmite Camerei Notarilor Publici
Bucureşti.
(6)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), informaţiile care cuprind cel puţin numele şi
prenumele defunctului, data decesului în format an, lună, zi, şi ultimul domiciliu al defunctului se
transmit, după înregistrarea actelor de deces, CNARNN-INFONOT din cadrul UNNPR. Structura
datelor de referinţă, precum şi procedura prin care acestea sunt transmise se stabilesc prin protocol
încheiat între D.E.P.A.B.D. şi UNNPR.

(1)Întocmirea actului de deces privind un cadavru găsit se face de ofiţerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativteritoriale
în a cărui/cărei rază a fost găsit.
(2)Înregistrarea cadavrului neidentificat se va face pe baza documentelor prevăzute la art. 32 şi la art. 33 alin. (2), precum şi a procesului-verbal întocmit de medic, care va cuprinde vârsta, sexul, locul
unde a fost găsit cadavrul, data decesului în format an, lună, zi şi cauza decesului.
(3)Datele privind identitatea cadavrului, stabilite ulterior de poliţie, se înscriu prin menţiune pe actul
respectiv. Menţiunea se comunică serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau
primăriei care are în păstrare actul de naştere şi, după caz, comandamentului militar.

(1)După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă poate elibera declarantului, la cerere
scrisă, o adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
(2)Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român sau de origine română al cărui deces s-a produs şi
s-a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinţei de înhumare sau de incinerare a cadavrului
eliberată de ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază urmează să se facă înhumarea
ori incinerarea.
(2¹)În situaţia prevăzută la alin. (2) adeverinţa se întocmeşte pe baza:
a)certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine, precum şi a traducerii legalizate a
acestuia sau a extrasului multilingv;
b)certificatului de deces eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de carieră al
României.
(3)Adeverinţa prevăzută la alin. (1) şi (2) se eliberează într-un singur exemplar. În cazul în care
declarantul decesului nu mai deţine adeverinţa de înhumare sau de incinerare, la solicitarea scrisă a
acestuia sau a altei persoane care justifică un interes legitim se eliberează o altă adeverinţă.
(4)Dacă decesul unui cetăţean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului României
sau pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în ţară, înhumarea
sau incinerarea se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau al aeronavei, potrivit art. 7
alin. (6).

Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se
face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către ofiţerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăriei unităţii administrativteritoriale
de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort.

[textul din Art. 40 din capitolul II, sectiunea 4 a fost abrogat la 02-mai-2022 de Art. I, punctul 50. din
Legea 105/2022]

(1)Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere
doveditoare în ţară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.
(2)Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de
stare civilă la autorităţile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetăţeniei române, să
solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale competent/competentă ori la
misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.
(3)Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în
străinătate cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în ţară
cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu
avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, şi avizul conform al şefului serviciului
public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor al sectorului municipiului Bucureşti, iar refuzul acestora se motivează.
(3¹)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetăţeanul român poate să solicite transcrierea
acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primărie din
cadrul unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea
se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăria competent/
competentă să soluţioneze cererea.
(4)Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare
civilă eliberate de autorităţile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor
diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcţii consulare în
statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în prealabil la autoritatea
locală competentă.
(5)Transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor
multilingve eliberate de autorităţile străine, care nu conţin toate rubricile prevăzute de certificatele de
stare civilă române sau acestea nu sunt completate, se efectuează pe baza documentului original emis
de autorităţile străine şi a altor înscrisuri autentice, emise de autorităţile publice competente române
sau, după caz, străine, care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile respective, prezentate de
solicitant.
(6)Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve privind cetăţenii români
care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit cetăţenia
română sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul prevederilor art. 10 şi 11 din Legea
cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cu
aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul conform al şefului Direcţiei
Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în termen
de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.
(7)Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de
stare civilă privind cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română în
temeiul prevederilor art. 10 şi 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de
60 de zile de la depunerea cererii, după cum urmează:
a)cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi cu avizul conform al şefilor
serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ale sectoarelor municipiului
Bucureşti;
b)cu aprobarea primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi cu avizul conform al şefilor serviciilor
publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor.
(8)Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română şi care au/au avut
domiciliul în România depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/
extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Serviciul public comunitar local de evidenţă
a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:
a)ultimul loc de domiciliu avut în ţară, înainte de pierderea cetăţeniei române;
b)adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetăţeniei române, înscrisă în documentul
eliberat de structura pentru imigrări;
c)domiciliul stabilit după redobândirea cetăţeniei române în temeiul prevederilor art. 10 şi 11 din
Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul în care persoanele
deţin paşaport în care este menţionat domiciliul din străinătate, competenţa aparţine Direcţiei Publice
de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
(8¹)În situaţiile prevăzute la alin. (6)-(8), dacă titularul a decedat înainte de transcrierea în registrele
de stare civilă române a certificatului de naştere, ofiţerul de stare civilă competent poate transcrie în
registrele de stare civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naştere eliberate de autorităţile
străine, la sesizarea ofiţerului de stare civilă competent să transcrie certificatul de deces. În situaţia în
care acesta din urmă este competent să transcrie şi certificatul de naştere, procedează mai întâi la
transcrierea certificatului de naştere şi ulterior transcrie certificatul de deces.
(8²)Transcrierea certificatului de naştere în situaţia prevăzută la alin. (81) se face în baza
certificatului sau extrasului de stare civilă eliberat de autorităţile străine, a referatului întocmit din
oficiu de către ofiţerul de stare civilă competent, precum şi a celorlalte documente prevăzute de lege
pentru procedura transcrierii prezentate de către solicitantul transcrierii certificatului de deces.
(9)Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare
civilă privind cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română se face în termen
de 90 de zile de la depunerea cererii, cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice ori ai oficiilor
consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcţii consulare în statul în care actele sau
faptele de stare civilă s-au produs şi s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă.
(10)În situaţiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare
civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau
reprezentanţii legali ai acestora, în termen de 6 luni de la data depunerii jurământului de credinţă faţă
de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă, de către unul dintre părinţi sau,
după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita şi personal.
(11)Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut
României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de stare
civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă
ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale, cu aplicarea prevederilor art. 10 alin. (5). Transcrierea
acestor extrase în registrele de stare civilă se face cu aprobarea primarului unităţii administrativteritoriale
de la locul de domiciliu al solicitantului şi cu avizul conform al şefului serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al şefului serviciului public comunitar
local de evidenţă a persoanelor al sectorului municipiului Bucureşti.
(12)În situaţii temeinic justificate, pentru copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate faţă de care s-a
dispus o măsură de protecţie specială, şefii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale
României pot transcrie în registrele de stare civilă române, din oficiu, cu titlu gratuit, actele de stare
civilă întocmite de autorităţile străine, la sesizarea autorităţilor străine competente ori, după caz, a
autorităţilor române cu atribuţii în materie de protecţie a copiilor.
(12¹)
În situaţii temeinic justificate, pentru copiii cetăţeni români născuţi în străinătate faţă de care s-a
dispus o măsură de protecţie specială, în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ai căror
părinţi nu solicită transcrierea certificatelor de naştere, primarul unităţii administrativ-teritoriale de la
domiciliul persoanei, membrilor familiei, asistentului maternal care asigură creşterea şi îngrijirea
copilului sau în a cărei rază se află serviciul de tip rezidenţial care îl are în îngrijire poate transcrie în
registrele de stare civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naştere eliberate de autorităţile
străine, la solicitarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(12²)Transcrierea în situaţia prevăzută la alin. (121) se face în baza certificatului sau extrasului de
stare civilă eliberat de autorităţile străine şi a copiei hotărârii comisiei pentru protecţia copilului ori a
instanţei de judecată prin care a fost stabilită măsura de protecţie specială şi a celorlalte documente
prevăzute de lege pentru procedura transcrierii.
(12³)În situaţii temeinic justificate, pentru copiii cetăţeni români născuţi în străinătate şi aflaţi în ţară
cu părinţii sau cu persoana desemnată în condiţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care părinţii nu solicită transcrierea
certificatelor de naştere, primarul unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul oricăruia dintre
părinţi poate transcrie în registrele de stare civilă, din oficiu, cu titlu gratuit, certificatele de naştere
eliberate de autorităţile străine, la solicitarea serviciului public de asistenţă socială.
(12⁴)Transcrierea prevăzută la alin. (123) se face în baza raportului de anchetă socială întocmit de
serviciul public de asistenţă socială care solicită transcrierea şi a celorlalte documente prevăzute de
lege pentru procedura transcrierii. În cazul în care părinţii au domicilii diferite, se prezintă declaraţia
unuia dintre părinţi din care să rezulte la care dintre aceştia are domiciliul copilul, iar dacă nu se
poate prezenta declaraţia niciunuia dintre părinţi, copilul este înregistrat în sistem informatic, cu
domiciliul mamei.
(13)Certificatele de naştere/extrasele de naştere/extrasele multilingve ale actelor de naştere emise de
autorităţile străine, prin care s-a stabilit o altă filiaţie decât cea prevăzută de legea română, se
transcriu în registrele de stare civilă cu aplicarea dispoziţiilor art. 414 alin. (1) şi art. 449 din Legea
nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
(14)În cazurile prevăzute la alin. (13), la rubrica menţiuni din actul şi certificatul de naştere se
înscrie:
a)în actul de naştere: «Act transcris în conformitate cu dispoziţiile art. 414 alin. (1) şi art. 449 din
Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare»;
b)în certificatul de naştere: «Act transcris în conformitate cu dispoziţiile art. 414 alin. (1) şi art. 449
din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Certificatul este valabil doi ani de la
data înregistrării actului transcris».
(15)În cazul certificatelor de naştere/extraselor de naştere/extraselor multilingve ale actelor de
naştere emise de autorităţile străine care nu conţin datele referitoare la tatăl copilului, deşi mama era
căsătorită la momentul concepţiei/naşterii copilului, se înscrie pe actul de naştere menţiunea
prevăzută la alin. (14) lit. a); menţiunea prevăzută la alin. (14) lit. b) nu se înscrie pe certificatul de
naştere.
(16)Este interzisă transcrierea certificatelor de stare civilă/extraselor de stare civilă/extraselor
multilingve al actelor de stare civilă emise de autorităţile străine privind căsătoria dintre persoane de
acelaşi sex ori a parteneriatelor civile încheiate sau contractate în străinătate.

[textul din Art. 42 din capitolul II, sectiunea 4 a fost abrogat la 02-mai-2022 de Art. I, punctul 53. din
Legea 105/2022]

(1)Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui
de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei legi.
(2)Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a)când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b)când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând
dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c)când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în
materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de
stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d)când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte
simplificarea acestuia;
e)când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele
iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format
prenumele;
f)când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
g)când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale
administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;
h)când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de
familie comun cu al părinţilor lor, cu respectarea dispoziţiilor art. 414;
i)când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai
familiei;
j)când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat
în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu
modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului
de stare civilă;
k)când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării
naşterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările
ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviinţat şi purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă
posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
l)când prenumele purtat este specific sexului opus;
m)când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte
un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
n)când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând
dovada cu privire la aceasta cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;
o)alte cazuri temeinic justificate.
(3)Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele
cazuri:
a)când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
b)când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar
soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de
familie dobândit la naştere;
c)când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o
altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
d)când în urma divorţului un fost soţ păstrează numele de familie purtat în căsătorie şi doreşte un nume
purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naştere;
e)când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre
soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte
numele de familie dobândit la naştere;
f)când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un
nume comun cu copiii, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de
stare civilă;
g)când părinţii au divorţat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei
solicită pentru copil să poarte acelaşi nume de familie cu el;
h)când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei
persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie şi doreşte schimbarea numelui de
familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
i)când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care
acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei şi celălalt
soţ doreşte să poarte nume de familie comun cu acesta;
j)când părintele căruia i-a fost încredinţat un minor în urma divorţului solicită ca acesta să-i poarte
numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimţământul soţului şi al
celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă.

Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetăţenie domiciliate în
România se soluţionează în aceleaşi condiţii ca şi cele ale cetăţenilor români.

(1)Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă depune cerere, personal sau prin
împuternicit cu procură specială, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după
caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau a
avut ultimul domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate. Cetăţenii români care nu
au avut niciodată domiciliul în România depun cererea la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi
Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
(2)Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la
art. 411 alin. (2) şi (3) şi să fie însoţită de următoarele acte:
a)actul de identitate şi certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în
original; originalul documentelor se fotocopiază şi se restituie acesteia;
b)un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 41
7, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai
mult de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticităţii acestuia, se
poate prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original;
c)dacă este cazul, consimţământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică
sau în faţa ofiţerului de stare civilă;
d)dacă este cazul, încuviinţarea instanţei de tutelă, în cazurile prevăzute de art. 414;
e)pentru solicitanţii care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;
f)orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;
g)procură specială şi copia actului de identitate al împuternicitului, în cazul în care schimbarea numelui
este solicitată prin împuternicit cu procură specială.
h)împuternicirea avocaţială, legitimaţia de avocat, vizată la zi, precum şi actul de identitate al
avocatului, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin avocat.

(1)Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu încuviinţarea
instanţei de tutelă, de către tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui
copilului, va hotărî instanţa de tutelă.
(2)Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinţi, este necesar
acordul celuilalt părinte, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă. Acordul nu este
necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicţie ori este declarat mort sau decăzut din
exerciţiul drepturilor părinteşti.
(3)În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată şi de acesta.
(4)Pentru persoana pusă sub interdicţie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu
încuviinţarea instanţei de tutelă.
(5)În cazul în care părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi sub interdicţie, dispăruţi, decăzuţi
din drepturile părinteşti ori declaraţi judecătoreşte morţi şi nu a fost instituită tutela, cererea de
schimbare a numelui minorului se face de către structura publică specializată pentru protecţia copilului
din subordinea consiliului judeţean ori a consiliului local/al sectorului municipiului Bucureşti.

(1)Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al
unuia dintre părinţi sau ulterior, pentru motive temeinice, cu respectarea dispoziţiilor art. 414.
(2)În situaţia în care ambii părinţi solicită schimbarea numelui de familie, schimbarea numelui de
familie al minorului este obligatorie şi se realizează din oficiu.
(3)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), schimbarea numelui de familie a minorului care a împlinit
vârsta de 14 ani se realizează numai cu consimţământul acestuia.
(4)Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

(1)Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt
soţ.
(2)Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei decizii/dispoziţii
administrative sau ca urmare a modificării intervenite în străinătate, nu are efect asupra numelui de
familie din actul de naştere.
(3)Pentru persoanele căsătorite/divorţate care şi-au păstrat în urma căsătoriei/divorţului numele de
familie dobândit la naştere, decizia/dispoziţia emisă ca urmare a schimbării numelui pe cale
administrativă se înscrie pe marginea actului de naştere şi nu are efect asupra numelui de familie
aparţinând titularului actului, dobândit la naştere.
(4)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), pentru persoanele căsătorite/divorţate care şi-au păstrat, în
urma căsătoriei/divorţului, numele de familie dobândit la naştere, decizia/dispoziţia emisă ca urmare a
schimbării numelui pe cale administrativă are efect asupra numelui de familie aparţinând titularului
actului, dobândit la naştere, numai la cererea acestuia.

(1)
Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a,
prin grija solicitantului.
(2)În aplicarea dispoziţiilor alin. (1), extrasul cererii de schimbare a numelui cuprinde:
a)numele de familie şi prenumele;
b)data naşterii;
c)localitatea de domiciliu;
d)numele de familie şi/sau prenumele pe care urmează să îl/le poarte.
(3)Cererea de schimbare a numelui întemeiată în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (2) lit. c) este
exceptată de la publicare. Cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori
transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare, cu aprobarea şefului
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.

Schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui nu se admite dacă împotriva solicitantului a fost
dispusă în condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în
străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, o măsură de limitare a exercitării dreptului la
liberă circulaţie în străinătate, pe durata existenţei unei astfel de măsuri sau dacă în ultimii 5 ani
solicitantul a fost:
a)condamnat, pentru fapte săvârşite cu intenţie;
b)expulzat sau returnat din ţările cu care România a încheiat acorduri în acest sens.

(1)În situaţia în care dosarul este incomplet ori soluţionarea acestuia necesită aplicarea unei alte
proceduri, precum şi în situaţia prevăzută la art. 418, serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, primăria unităţii administrativ-teritoriale care a primit cererea privind
schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui comunică în scris motivele pentru care cererea nu
poate fi admisă.
(2)Dacă cererea este motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 411 alin. (2) şi (3), serviciul
public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăria unităţii administrativ-
teritoriale întocmeşte un referat, semnat de şeful serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor/ofiţerul de stare civilă, care cuprinde date referitoare la statutul civil al persoanei,
provenienţa numelui actual şi a celui solicitat, rezultatul verificărilor efectuate în Registrul naţional de
evidenţă a persoanelor, precum şi propuneri asupra oportunităţii aprobării sau respingerii cererii.
(3)În cazul în care solicitantul are statut de apatrid, serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, primăria unităţii administrativ-teritoriale solicită verificări în evidenţele
Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Române, denumit în continuare CCPI.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), CCPI verifică în evidenţele proprii dacă există informaţii cu privire
la faptul că solicitantul face obiectul vreunei investigaţii de natura celor aflate în competenţele sale. În
cazul în care solicitantul face obiectul unei astfel de investigaţii, CCPI informează, utilizând canalele
corespunzătoare, autoritatea străină competentă cu privire la conţinutul cererii solicitantului.
(5)CCPI informează în scris serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz,
primăria unităţii administrativ-teritoriale cu privire la faptul că au fost realizate verificările necesare,
fără a comunica şi rezultatul acestora, cu excepţia existenţei unei informaţii referitoare la una dintre
situaţiile prevăzute la art. 418.
(6)Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, primăria unităţii
administrativ-teritoriale nu va soluţiona cererea în lipsa confirmării verificării prevăzute la alin. (5).

(1)Orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, cu excepţia situaţiei
în care cererea de schimbare a numelui este exceptată de la publicare, în termen de 30 de zile de la
publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a.
(2)Opoziţia se face în scris, motivat, şi se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază de
competenţă teritorială îşi are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale
administrativă.

Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele prevăzute la art. 413 alin. (2), referatul
prevăzut la art. 419 alin. (2) şi rezultatul verificărilor prevăzute la art. 419 alin. (5) şi, dacă este cazul,
cu opoziţiile, se trimite spre soluţionare serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor/D.G.E.P.M.B.

(1)Structura de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/
D.G.E.P.M.B. verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de prezenta lege şi, după
analizarea temeiniciei cererii, precum şi a opoziţiilor făcute, propune, motivat, şefului/directorului
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B. emiterea dispoziţiei de
admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui.
(2)Dispoziţia prevăzută la alin. (1) se emite în termen de 30 de zile de la primirea documentelor
prevăzute la art. 4111.
(3)Dispoziţia de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui se emite în două
exemplare fizice, originale, semnate de şeful/directorul serviciului public comunitar judeţean de
evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B.
(4)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), dispoziţia de admitere sau de respingere a cererii de
schimbare a numelui, semnată de şeful/directorul serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a
persoanelor/D.G.E.P.M.B., poate fi emisă şi în format electronic, la cererea solicitantului.

(1)Dispoziţia de admitere a cererii de schimbare a numelui în format fizic se trimite serviciului public
comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei la care a fost înregistrată cererea, care are obligaţia
să informeze, de îndată, în scris, solicitantul.
(2)Dispoziţia de admitere a cererii de schimbare a numelui în format electronic se transmite
solicitantului la adresa de poştă electronică indicată în cerere.
(3)Dispoziţia de admitere a cererii de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării
acesteia titularului sau, după caz, de la data recepţionării unei confirmări de primire, semnată
electronic, transmisă de solicitant. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin
dispoziţia de admitere a cererii de schimbare a numelui.
(4)Dacă în termen de 90 de zile de la data transmiterii informării potrivit alin. (1) sau (2) solicitantul nu
transmite confirmarea de primire prevăzută la alin. (3) ori nu se prezintă la sediul serviciului public
comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei pentru a i se înmâna dispoziţia, în original, aceasta
se restituie emitentului, care o clasează la dosarul de schimbare de nume.
(5)După împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), dispoziţia nu mai produce efecte.

Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a cererii de schimbare a numelui şi cu
noul certificat de stare civilă eliberat de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/
primărie pe baza dispoziţiei de admitere a cererii de schimbare a numelui.

(1)Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunică solicitantului de către
serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în termen de 10 zile de la
emitere.
(2)Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi contestată în condiţiile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o nouă cerere dacă în susţinerea
acesteia au intervenit motive noi. Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca urmare a
admiterii unei opoziţii, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită acelaşi nume, numai
după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opoziţiei.

(1)Persoana al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă române
tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune
pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, tradus sau cu ortografia limbii materne, la
rubricile care îl privesc pe titular şi/sau la cele privind părinţii.
(2)Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la serviciul public comunitar
local de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de
stare civilă şi se aprobă/se respinge de către primar.
(3)Cererea se poate depune de persoana prevăzută la alin. (1) şi la primăria din localitatea de domiciliu,
care o va trimite spre soluţionare serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei
unităţii administrativ-teritoriale competent/ă şi va comunica solicitantului modul de soluţionare.
(4)Efectele aprobării cererii se extind asupra copiilor minori ai persoanelor în cauză, iar când soţii au
nume de familie comun, efectele se extind şi asupra celuilalt soţ dacă acesta din urmă îşi dă
consimţământul, în ambele situaţii. Când soţii au nume de familie diferite şi nu se înţeleg în ceea ce
priveşte extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, decide instanţa de tutelă.
(5)Menţiunile făcute în temeiul acestui articol se comunică în termen de 10 zile structurilor de evidenţă
a persoanelor din cadrul serviciilor publice locale la care este arondată unitatea administrativ-teritorială
care are în păstrare actele de stare civilă pe marginea cărora acestea au fost înscrise.
(6)Dispoziţiile art. 4115 se aplică în mod corespunzător.

În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a fost
vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita, pe cale judecătorească, în
condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
anularea dispoziţiei de admitere a cererii de schimbare a numelui. Acţiunea în justiţie poate fi introdusă
în termen de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea numelui şi numai dacă persoana
care o depune face dovada că, din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut formula opoziţia
prevăzută la art. 4110.

În actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu
privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:
a)stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi încuviinţarea purtării
numelui;
b)contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;
c)căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
d)adopţie, desfacerea, încetarea sau anularea adopţiei;
e)pierderea sau dobândirea cetăţeniei române;
f)schimbarea numelui;
g)deces;
h)rectificare, modificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe
ele;
i)schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
i1)instituirea, prelungirea, înlocuirea sau încetarea consilierii judiciare ori a tutelei speciale;
j)punerea sub interdicţie judecătorească;
j1)ridicarea interdicţiei judecătoreşti;
k)ortografierea sau traducerea numelui.

(1)Cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanei sau cu privire la nume
ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum şi cu privire la regimul
matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente se depun personal sau prin
împuternicit cu procură specială la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăria
unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze
menţiunea; modificările se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu
aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului
D.G.E.P.M.B.
(1¹)În situaţiile prevăzute la alin. (1), ofiţerul de stare civilă transmite menţiunile corespunzătoare la
actele de stare civilă ale titularului actului, respectiv la actul de naştere al soţului/soţiei acestuia şi la
actele de naştere ale copiilor minori, iar la actele de stare civilă ale copiilor majori numai la cererea
acestora.
(1²)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în
statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în
străinătate, precum şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine
competente se soluţionează de către ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local
de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe
marginea căruia urmează să se opereze menţiunea, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar
judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu
public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primărie a unităţii administrativ-teritoriale, personal
sau prin împuternicit cu procură specială.
(2)Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau
oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil
sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum
şi cu privire la regimul matrimonial ales în faţa autorităţilor/instituţiilor străine competente se aprobă şi
se înscriu prin menţiune pe actele de stare civilă de către D.E.P.A.B.D.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute,
potrivit legii, prin hotărâre pronunţată în România de instanţa competentă se înscriu fără avizul şefului
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.E.P.A.B.D.
(4)Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor
intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură
specială, înscrierea menţiunilor în registrele de stare civilă române.

Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), comunicările privind faptele de stare civilă, precum şi cele
referitoare la înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă se realizează în sistem informatic.

(1)Înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi, după caz, de căsătorie şi de deces se
face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaştere întocmit potrivit legii sau a
hotărârii judecătoreşti definitive.
(2)În situaţia în care ulterior s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al părintelui faţă de care s-a
stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor minori, iar în cazul copiilor
majori, numai la cererea acestora, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială.

Desfacerea, anularea sau constatarea nulităţii adopţiei, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă,
se înscrie, prin menţiune, pe actul de naştere iniţial, pe cel întocmit în urma adopţiei şi, după caz, pe
actul de căsătorie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori,
numai la cererea acestora. Menţiunea se înscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, personal
sau prin împuternicit cu procură specială, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive.

Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi,
constatarea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie şi
pe cele de naştere ale foştilor soţi. Menţiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la
ofiţerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătoreşti definitive, a certificatului
de divorţ transmis de ofiţerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate,
personal sau prin împuternicit cu procură specială.

Menţiunea privitoare la schimbarea numelui se înscrie pe actele de stare civilă ale persoanei în cauză,
respectiv pe actul de naştere al soţului/soţiei acestuia şi pe actele de naştere ale copiilor minori, iar pe
actele de naştere ale copiilor majori menţiunea se înscrie la cerere.

Menţiunile privind acordarea sau pierderea cetăţeniei române se înscriu pe actul de naştere şi, dacă este
cazul, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării transmise de D.E.P.A.B.D.

(1)Persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) li se pot elibera certificate de stare civilă în care se înscriu
menţiunile referitoare la modificările intervenite în statutul civil, iar, la cerere, şi alte menţiuni, cu
excepţia celor privind adopţia. Certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag şi se anulează.
(2)În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorţ/încetate prin decesul unuia dintre soţi certificatul de
căsătorie se eliberează numai cu menţiunile corespunzătoare.
(3)Menţiunile prevăzute la alin. (1) se pot înscrie, la cerere, pe certificatele de stare civilă deţinute de
titulari în cazul în care acestea nu sunt deteriorate; în acest caz se menţionează obligatoriu data
înscrierii menţiunii, semnătura şi parafa ofiţerului de stare civilă.

Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă:
a)registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse, în totalitate ori în parte;
b)actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe
acest act.

Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:
a)întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă ori refuzată, deşi au fost depuse actele
necesare întocmirii acestuia;
b)întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deşi a fost luat consimţământul soţilor de
către ofiţerul de stare civilă.

(1)Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoţită de
documentele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la
primăria unităţii administrativ-teritoriale competente să întocmească actul.
(1¹)În situaţiile prevăzute la art. 52 lit. b), cererea prevăzută la alin. (1) se depune la serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăria unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază
se află domiciliul persoanei interesate.
(1²)Cererea prevăzută la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile, cu avizul conform al
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., prin dispoziţie a
primarului, care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la emitere.
(1³)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererea prevăzută la alin. (1) se soluţionează de
serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau de ofiţerul de stare civilă din cadrul
primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente să întocmească actul. În situaţiile prevăzute la art. 52 lit. b), cererea se soluţionează de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau de
ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află
domiciliul persoanei interesate. Cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidenţă
a persoanelor/primărie a unităţii administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură
specială.
(2)Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază
teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă.

Dispoziţiile art. 52-54 se aplică, în mod corespunzător, persoanelor fără cetăţenie, care au domiciliul în
România.

În cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus, în totalitate
ori în parte, acesta se înlocuieşte printr-o copie întocmită de pe registrul existent, care se certifică
pentru conformitate de către ofiţerul de stare civilă.

(1)Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se
poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.
(2)În cazul anulării, completării şi modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanţei judecătoreşti se
face de către persoana interesată, de primăria unităţii administrativ-teritoriale, de serviciile publice
comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluţionează
de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor
efectuate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi/sau de primăria unităţii
administrativ-teritoriale ori de alte instituţii abilitate, precum şi a concluziilor procurorului.
(3)Soluţionarea cererilor de anulare, completare şi modificare a actelor de stare civilă formulate de
cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi de străini este de competenţa Judecătoriei Sectorului 1 al
Municipiului Bucureşti.
(4)Hotărârea judecătorească prevăzută la alin. (1), precum şi înregistrarea făcută în temeiul acesteia
sunt opozabile oricărei alte persoane, atâta timp cât printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul.

(1)Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul
dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din
oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al şefului serviciului public comunitar
judeţean de evidenţă a persoanelor/serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor al sectorului
municipiului Bucureşti.
(1¹)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor de stare civilă aflate în păstrarea serviciilor judeţene ale
Arhivelor Naţionale/serviciului municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale.
(2)Cererile înregistrate la serviciile de stare civilă ale sectoarelor municipiului Bucureşti se avizează în
prealabil de către şeful serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor.
(3)Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de actele
doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria
unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu. Cererea se
soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziţiei prevăzute la alin. (1), care se comunică
solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.
(4)Dispoziţia prevăzută la alin. (1), precum şi înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile
oricărei persoane până la proba contrară.
(5)Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază
teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.
*) Prin Decizia nr. 28/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi
stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996
cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, revine
judecătoriilor competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a cererilor în anulare/
contestaţiilor formulate împotriva dispoziţiilor emise de primari în soluţionarea cererilor de rectificare
a actelor de stare civilă.

Anularea, completarea şi modificarea unui act de stare civilă sau ale unei menţiuni înscrise pe acesta,
dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi rectificarea unui act de stare civilă ori a
menţiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin dispoziţie a primarului, se înscriu numai prin menţiune pe
actul de stare civilă corespunzător.

(1)Conţinutul şi forma actelor de naştere, de căsătorie şi de deces sunt prevăzute în anexele nr. 1A, 1B,
1C, 2A, 2B şi 2C.
(2)Actele de stare civilă vor fi tipărite pe ambele feţe, cu excepţia celor pentru misiunile diplomatice şi
oficiile consulare de carieră ale României, care vor fi tipărite pe o singură faţă, în registre confecţionate
din hârtie specială şi compactate cu pânză.
(3)Pe actele de stare civilă se va imprima o tentă de culoare, astfel: albastră - pe cele de naştere, roz -
pe cele de căsătorie şi cenuşie - pe cele de deces, având la mijloc stema României.

(1)Numerotarea actelor se va face pe an calendaristic. Registrele de stare civilă se vizează, pentru
deschidere şi închidere, de către primar şi ofiţerul de stare civilă.
(2)Primul exemplar al registrelor de stare civilă se păstrează la serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde s-a întocmit, iar al doilea
exemplar se înaintează serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B.
(2¹)Al doilea exemplar se înaintează în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea controlului anual
asupra activităţii ofiţerilor de stare civilă efectuat de către structurile de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., dacă toate filele din
registru au fost completate.
(2²)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României trimit, prin Ministerul
Afacerilor Externe, exemplarul I al actelor din registrele de stare civilă, pe măsura completării lor, la
Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti,
împreună cu documentele primare pe baza cărora s-a întocmit actul. Registrul cuprinzând exemplarul II
al actelor de stare civilă se trimite, în termen de 30 de zile de la data când toate actele din registru au
fost completate, la D.G.E.P.M.B.
(2³)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), exemplarul I al registrelor de stare civilă se păstrează
la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativteritoriale
unde s-a întocmit, iar în cazul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale
României acestea se transmit, prin Ministerul Afacerilor Externe, la Direcţia Publică de Evidenţă a
Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti. Registrul de stare civilă
exemplarul II se păstrează electronic, iar o copie a acestuia se predă Serviciului Municipiului
Bucureşti/serviciilor judeţene al/ale Arhivelor Naţionale, după 100 de ani de la întocmirea actelor de
stare civilă. În cazul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României, Registrul de
stare civilă exemplarul II se păstrează electronic începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (43).
(3)Ambele exemplare ale registrelor de stare civilă se trimit Arhivelor Naţionale, după trecerea a 100
de ani de la data completării lor.

(1)Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B. şi serviciile publice
comunitare locale de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care au în
păstrare registre de stare civilă sunt obligate să asigure conservarea şi securitatea acestora, cu
respectarea legislaţiei arhivistice în vigoare şi a normelor interne de evidenţă şi păstrare a arhivelor.
(2)Predarea-preluarea documentelor şi gestiunii de stare civilă de către ofiţerii de stare civilă se face în
prezenţa unui reprezentant al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/
D.G.E.P.M.B.

(1)Constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni:
a)deţinerea fără drept a certificatului de stare civilă aparţinând altei persoane;
a1)eliberarea certificatelor de stare civilă altor persoane decât cele prevăzute la art. 10 alin. (1);
b)nedeclararea naşterii sau decesului în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege;
c)neasigurarea conservării şi securităţii registrelor şi certificatelor de stare civilă, potrivit normelor
privind evidenţa şi păstrarea acestora, sau netrimiterea la Arhivele Naţionale a registrelor de stare
civilă, după trecerea termenului legal de păstrare;
d)necomunicarea la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ori, după caz, la
primăriile competente, de către ofiţerul de stare civilă, a menţiunilor, a copiilor de pe dispoziţiile de
admitere a schimbării numelui sau neînscrierea menţiunilor pe actele de stare civilă;
d1)netransmiterea celui de-al doilea exemplar al registrelor de stare civilă la serviciul public comunitar
judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în termenul prevăzut la art. 61 alin. (21);
e)neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor multilingve eliberate de
autorităţile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termenul prevăzut la art. 41
alin. (2) sau, după caz, alin. (10);
f)omiterea declarării, în faţa ofiţerului de stare civilă, a unor date referitoare la starea civilă a
persoanelor sau declararea lor în mod inexact;
g)neverificarea de către ofiţerul de stare civilă a realităţii conţinutului declaraţiei şi a concordanţei
acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civilă şi celelalte înscrisuri prezentate;
h)comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 70;
i)neeliberarea de către personalul medico-sanitar competent, în termenele legale de declarare a naşterii
şi a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor fapte;
j)pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civilă;
k)oficierea de către deservenţii cultelor a serviciului religios în cazul căsătoriilor sau în vederea
înhumării sau incinerării fără a li se fi prezentat certificatul de căsătorie şi, respectiv, certificatul de
deces ori documentul prevăzut la art. 38 alin. (1);
l)înregistrarea unui act de stare civilă cu încălcarea competenţei teritoriale prevăzute de prezenta lege;
m)efectuarea de răzuiri, ştersături în cuprinsul actelor de stare civilă;
n)netransmiterea în termenul legal a comunicărilor cu privire la înregistrarea naşterii cetăţenilor români
cu domiciliul în România ori a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanelor, a actelor de
identitate ale persoanelor decedate, serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor
competente;
o)nerespectarea termenului prevăzut de lege privind sesizarea poliţiei despre găsirea unui copil;
p)înhumarea sau incinerarea cadavrului fără prezentarea certificatului de deces ori a documentului
prevăzut la art. 38 alin. (1);
q)nerespectarea de către ofiţerul de stare civilă a dispoziţiilor privind căsătoria prevăzute la art. 26-311.
r)nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în
termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
s)nerespectarea dispoziţiilor privind predarea-preluarea documentelor şi gestiunii de stare civilă de
către ofiţerii de stare civilă, prevăzute la art. 62 alin. (2).
(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(3)Prin derogare de la dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale la regimul actelor de stare
civilă se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.

(1)Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (1) lit. a), b), e), f), i), j), k), o), p) şi r) se constată şi se
sancţionează de către ofiţerii de stare civilă, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 3 alin. (3); contravenţiile
prevăzute la literele a), b), o) şi p) se constată şi se sancţionează şi de către ofiţeri sau agenţi de poliţie
din cadrul Poliţiei Române.
(2)Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (1) lit. a1), c), d), d1), g), h), l), m), n), q) şi s) se constată şi
se sancţionează de către funcţionarii cu atribuţii de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare
judeţene de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., desemnaţi prin dispoziţie a şefului serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., precum şi de specialiştii din cadrul
D.E.P.A.B.D. anume desemnaţi prin dispoziţia directorului D.E.P.A.B.D.

Dispoziţiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.

(1)La întocmirea actului de naştere, precum şi a celorlalte acte de stare civilă, numele de familie şi
prenumele titularului se scriu în limba maternă, folosindu-se alfabetul latin extins.
(2)Numele de familie sau prenumele formate din două sau mai multe cuvinte se scriu cu cratimă.
(3)În situaţia transcrierii certificatelor/extraselor de naştere, dacă sunt incidente dispoziţiile art. 2.576
alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, numele de
familie şi/sau prenumele se pot prelua aşa cum rezultă din certificatul/extrasul de stare civilă eliberat de
autorităţile străine.

[textul din Art. 67 din capitolul VIII a fost abrogat la 02-mai-2022 de Art. I, punctul 85. din Legea
105/2022]

Certificatele ori, după caz, hotărârile judecătoreşti de adopţie, despărţenie şi deciziile de înfiere şi de
schimbare a numelui, eliberate potrivit legilor anterioare, extrasele de pe actele de stare civilă ce au fost
eliberate de autorităţile militare în baza legii, precum şi deciziile emise în baza Decretului nr. 432/1949
pot servi drept temei, la cererea celui îndreptăţit, pentru întocmirea actului ori pentru înscrierea
menţiunilor pe actele de stare civilă, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(1)La cererea scrisă a D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare judeţene/locale de evidenţă a
persoanelor, a Direcţiei Generale de Paşapoarte, a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi
evidenţa paşapoartelor simple, a oficiilor de stare civilă din cadrul primăriilor unităţilor administrativteritoriale
unde nu funcţionează serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, a instanţelor
judecătoreşti, a parchetelor sau a poliţiei, instituţiile deţinătoare transmit extrase pentru uz oficial,
însoţite, după caz, de copii ale înscrisurilor care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă.
(2)Instituţiile cu atribuţii în protecţia copilului şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie pot solicita
instituţiilor deţinătoare, în situaţii justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă.
(3)În cazuri punctuale, temeinic justificate, extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă se
eliberează la cererea notarilor publici, camerei notarilor publici, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici
din România şi executorilor judecătoreşti.
(3¹)La cererea scrisă a titularilor, a reprezentanţilor legali ai acestora, a persoanelor îndreptăţite ori a
altor persoane împuternicite prin procură specială, precum şi a avocaţilor împuterniciţi de către titulari,
de către reprezentanţii legali ai acestora sau de către persoanele îndreptăţite, după caz, în baza
împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Statutului
profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr.
64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se pot elibera fotocopii ale înscrisurilor care au stat
la baza întocmirii actelor de stare civilă, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al
sectoarelor municipiului Bucureşti.
(4)[textul din Art. 69, alin. (4) din capitolul VIII a fost abrogat la 29-aug-2022 de Art. I, punctul 37. din
Ordonanta 26/2022]
(5)Dispoziţiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile şi în cazul solicitărilor adresate serviciilor judeţene ale
Arhivelor Naţionale/serviciului municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale pentru actele aflate în
păstrarea acestora.
(6)La cererea scrisă a Ministerului Afacerilor Externe, adresată prin intermediul D.E.P.A.B.D., Direcţia
de Stare Civilă a Sectorului 1 al municipiului Bucureşti transmite copii ale tuturor înscrisurilor care au
stat la baza întocmirii actelor de stare civilă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare de
carieră ale României.

Comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă se poate face, în cazuri temeinic justificate, pentru
următoarele situaţii:
a)la cererea autorităţilor şi instituţiilor publice, altele decât cele cu atribuţii legale în materie, cu
aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale sau al sectoarelor municipiului Bucureşti ori,
după caz, a şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului
D.G.E.P.M.B. care are în păstrare actul, precum şi a directorului general al D.G.E.P.;
b)la cererea titularilor, a reprezentanţilor legali ai acestora, a persoanelor îndreptăţite ori a altor
persoane împuternicite prin procură specială, precum şi a avocaţilor împuterniciţi de către titulari, de
către reprezentanţii legali ai acestora sau de către persoanele îndreptăţite, după caz, în baza
împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea
Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.

Ministerul Sănătăţii, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor, va stabili, potrivit legii,
conţinutul şi forma certificatelor medicale de constatare a naşterii, a decesului, precum şi a celor
privind starea sănătăţii viitorilor soţi şi va asigura tipărirea acestora.

(1)Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, primăriile şi misiunile diplomatice şi
oficiile consulare de carieră ale României, prin ofiţerii de stare civilă, întocmesc buletine statistice de
naştere, de căsătorie, de divorţ şi de deces.
(2)Institutul Naţional de Statistică, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului
Sănătăţii, stabileşte conţinutul şi forma buletinelor statistice de naştere, de căsătorie şi de deces, iar cu
avizul Ministerului Justiţiei, ale buletinelor statistice de divorţ; asigură tipărirea lor şi emite norme
referitoare la modul de completare şi transmitere a acestora.
(3)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), datele aferente buletinelor statistice de naştere, de
căsătorie, de divorţ şi de deces întocmite de ofiţerii de stare civilă se transmit Institutului Naţional de
Statistică în format electronic.

(1)D.E.P.A.B.D. îndrumă şi controlează, în condiţiile legii, activitatea din domeniul stării civile la
serviciile publice comunitare judeţene/locale de evidenţă a persoanelor şi a structurilor de stare civilă
din cadrul primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale unde nu funcţionează servicii publice
comunitare locale de evidenţă a persoanelor.
(2)Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B. organizează
îndrumarea şi controlul metodologic al activităţii de stare civilă desfăşurate de serviciile publice
comunitare locale de evidenţă a persoanelor şi primăriile din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale
unde nu funcţionează servicii publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor de pe raza judeţului,
respectiv a municipiului Bucureşti şi dispun măsuri privind conservarea şi securitatea documentelor de
stare civilă.
(3)Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), confecţionarea actelor de stare civilă, a certificatelor de
stare civilă şi a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum şi a certificatelor de divorţ
eliberate de ofiţerul de stare civilă se realizează, centralizat, de către Imprimeria Naţională, la
solicitarea D.E.P.A.B.D.
(4)În termen de 6 luni de la data prevăzută la art. 2 alin. (4), registrele de stare civilă, certificatele de
stare civilă şi extrasele multilingve ale actelor de stare civilă neutilizate se retrag din gestiunea
ofiţerilor de stare civilă şi a serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor/
D.G.E.P.M.B. fără decontarea contravalorii acestora şi se transmit D.G.E.P. de către serviciile publice
comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor/D.G.E.P.M.B., potrivit unei metodologii stabilite de
D.G.E.P.

(1)D.E.P.A.B.D. asigură cerneala specială pentru completarea actelor de stare civilă, confecţionarea
registrelor, a certificatelor de stare civilă şi a extraselor multilingve ale actelor de stare civilă şi
distribuirea, contra cost, a acestora serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor şi
a municipiului Bucureşti, precum şi Ministerului Afacerilor Externe. Celelalte imprimate auxiliare vor
fi tipărite prin grija primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale.
(2)Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv D.G.E.P.M.B. asigură
distribuirea, contra cost, către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor/primăriile
unităţilor administrativ-teritoriale unde nu funcţionează aceste servicii de pe raza judeţului, respectiv a
municipiului Bucureşti a registrelor şi a certificatelor de stare civilă, a extraselor multilingve ale actelor
de stare civilă şi a cernelii speciale.

Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la întocmirea actelor de stare civilă, eliberarea certificatelor,
înscrierea şi comunicarea menţiunilor, în raporturile cu alte state, sunt aplicabile în măsura în care nu
se prevede altfel prin acorduri, tratate şi convenţii la care România este parte.

(1)Anexele nr. 1A, 1A1, 2A, 2A1, 1B, 1B1, 2B, 2B1, 1C, 1C1, 2C şi 2C1 fac parte integrantă din
prezenta lege.
(2)Registrele de stare civilă aflate în uz, precum şi cele aflate în stoc vor fi folosite până la epuizare.

(1)Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României.
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 278/1960 cu privire la actele de
stare civilă, H.C.M. nr. 1.090/1960 privind aprobarea modelelor registrelor de stare civilă, H.C.M. nr.
2.290/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul actelor de stare civilă,
modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 616/1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
ANEXA nr. 1A:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 1A^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2A:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2A^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 1B:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 1B^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2B:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2B^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 1C:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 1C^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2C:
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
ANEXA nr. 2C^1:
(faţă)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
(verso)
[POZĂ - a se vedea actul modificator]
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 339 din data de 18 mai 2012