Legea Învățământului Preuniversitar (Legea nr. 1982023)

(1)În România, învăţământul preuniversitar constituie prioritate naţională, este domeniu de interes
public şi se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor
naţionale, în limba semnelor române şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2)Misiunea învăţământului preuniversitar este aceea de asigurare a condiţiilor şi a cadrului necesar
pentru atingerea potenţialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educaţiei, atât din punct
de vedere cognitiv, socio-emoţional, profesional, civic, cât şi în domeniul antreprenoriatului, astfel
încât acesta să participe activ şi creativ la dezvoltarea societăţii, având sentimentul apartenenţei
naţionale şi europene.
(3)Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe
piaţa muncii.
(4)Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar,
asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la
învăţătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare,
didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de învăţământ de stat, particular şi confesional,
al personalului didactic de îndrumare şi control, precum şi al celorlalte categorii de personal didactic,
prevăzute de lege. Prezenta lege asigură şi cadrul de desfăşurare, în învăţământul preuniversitar, a
formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
a)colaborarea - dezvoltarea parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, mediul universitar,
cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educaţional de către beneficiarul primar;
b)diversitatea - respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a
sensibilităţii şi a empatiei, alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective;
c)excelenţa - atingerea celui mai înalt potenţial în educaţia şi formarea profesională care vizează
domeniile de competenţe ale elevului, competenţa profesională a personalului didactic de predare/
personalului de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ;
d)echitatea - respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea şanse egale de acces, de
participare la educaţie şi de atingere a potenţialului său optim, asigurarea accesului şi participării la
educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în
acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
e)incluziunea - asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de
caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu
nivelul de sprijin necesar;
f)integritatea - asigurarea de repere valorice în educaţie: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;
g)profesionalismul - menţinerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educaţional pentru
beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar, cât şi în formarea iniţială şi continuă a
personalului din învăţământul preuniversitar;
h)respectul - adoptarea unor atitudini şi comportamente de relaţionare adecvate şi pozitive faţă de
toate persoanele implicate în procesul educaţional, faţă de instituţii, mediul înconjurător şi societate
în ansamblu;
i)responsabilitatea - asumarea conştientă a îndatoririlor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la
nivelul tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:
a)principiul nediscriminării - în baza căruia accesul şi participarea la educaţia de calitate se realizează
fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării şcolare;
b)principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi
la bune practici naţionale, europene şi internaţionale;
c)principiul relevanţei - presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile
elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele
pieţei muncii;
d)principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate,
prin gestionarea resurselor existente;
e)principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la
nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
f)principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
g)principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului
român;
h)principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la
păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
i)principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse - implică asigurarea condiţiilor pentru accesul şi
participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/barierelor etnice,
religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării şi personalizarea
parcursurilor educaţionale în funcţie de nevoi specifice;
j)principiul transparenţei - implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din
domeniul educaţiei, prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii
educaţiei şi către societate în ansamblu;
k)principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase;
l)principiul incluziunii - implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educaţie a tuturor
beneficiarilor, combaterea excluziunii şi sprijinul pentru participare activă la educaţie în ansamblul
său;
m)principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului
sistem educaţional către nevoile educaţionale, socioemoţionale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând
cont de experienţele şi capacităţile elevilor, printr-o abordare flexibilă şi personalizată a
curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active, contextuale şi responsabile;
n)principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali - constă în exercitarea
responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la
un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;
o)principiul flexibilităţii/adaptabilităţii traiectoriei educaţionale - implică tranziţia şi mobilitatea între
diverse rute educaţionale şi profesionale;
p)principiul fundamentării deciziilor pe dialog social şi consultare - presupune colaborarea,
consultarea şi comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanţi pentru
politicile publice din domeniul educaţiei: reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai
mediului academic, beneficiari, organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizaţii internaţionale;
q)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult
recunoscut şi prevederilor legale;
r)principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul
derulării actului educaţional;
s)principiul politicilor educaţionale bazate pe date - conform căruia politicile educaţionale sunt
elaborate inclusiv în funcţie de informaţiile statistice şi/sau de studiile care analizează aceste date;
ş)principiul datelor deschise - conform căruia datele publice produse de Ministerul Educaţiei şi de
instituţiile din sistemul naţional de învăţământ sunt publicate în format deschis;
t)principiile accesibilităţii şi disponibilităţii - constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al
tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie;
ţ)principiul respectării dreptului la viaţă, al asigurării integrităţii fizice şi psihice, respectării
demnităţii şi al protejării statutului personalului din învăţământ şi al beneficiarilor, al recunoaşterii
relevanţei acestuia pentru o educaţie de calitate;
u)principiul adaptabilităţii curriculumului naţional - conform căruia proiectarea acestuia să fie în
concordanţă cu particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/
suprasolicitarea acestora, oferind timp şi condiţii necesare şi pentru desfăşurarea activităţilor
extraşcolare;
v)principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu
educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev,
precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe
termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.

(1)În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei
în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte
prin ordin al ministrului educaţiei. Tipurile de informaţii conţinute şi formatul actelor de studii sunt
stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. În perspectiva realizării
Spaţiului european al educaţiei până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită
recunoaşterea automată a diplomelor la nivel european.
(2)În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, documentele şcolare stabilite prin ordin al
ministrului educaţiei se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate
şi în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanţilor legali în
cazul titularilor minori, documentele şcolare pot fi emise şi în limbi de circulaţie internaţională şi în
limba de predare. Condiţiile de emitere a acestor documente şcolare vor fi stabilite prin ordin al
ministrului educaţiei.

Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi beneficiarii
primari ai educaţiei. Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesare şi suficiente învăţării
limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care
să permită însuşirea limbii române.

În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ cu
limba de predare română şi/sau, după caz, cu predare în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură
şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în
care este posibil.

Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin
înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi de învăţământ particular, conform procedurilor legale de
autorizare provizorie/acreditare.

(1)Autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar
în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2)Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în
vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unităţile de învăţământ
preuniversitar şi autorităţile locale, precum şi pentru asigurarea îndeplinirii de către autorităţile
administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului
preuniversitar.

Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele
de învăţământ preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene, denumită în continuare UE, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European
şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în
România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial
recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României,
precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind
retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.

(1)În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile
prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între
acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului
şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării
profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ
preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menţionate în Ordonanţa Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt
interzise manifestările şi propaganda de natură politică şi prozelitismul religios.
(2)În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile educaţiei şi formării profesionale,
precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar
pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în
vederea asigurării dreptului la educaţie al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului
primar.
(3)Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învăţământul preuniversitar constituie
abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor art. 210 şi 213.
(4)Nu constituie segregare şcolară următoarele situaţii:
a)înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special;
b)constituirea de grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate în aceeaşi locaţie sau în
locaţii diferite preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unei
minorităţi naţionale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorităţi naţionale sau în sistem
bilingv;
c)constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).

(1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.
(2)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează pe niveluri
de învăţământ, prin ordin al ministrului educaţiei, în condiţiile prezentei legi.
(3)Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ, filiere şi profiluri,
după caz, asigurând condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru
profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educaţional al absolventului fiecărui nivel de
învăţământ.
(4)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul
preuniversitar, transferul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor de la o unitate de învăţământ la
alta, de la o formaţiune de studiu la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta se efectuează în
condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte
unităţi de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.

(1)Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul
gimnazial şi învăţământul liceal.
(2)Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată
numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea
protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai
după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie.
(3)
Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii/
elevii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993
privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează
pentru continuarea studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt
asimilaţi ca având finalizat învăţământul obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit
dispoziţiilor art. 33 alin. (10).

(1)Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului
primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii
constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a).
(2)Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind
creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se
organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale pentru
părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi.
(3)Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia
naţională pentru educaţie parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de
la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi
asigurând selecţia formatorilor din cadrul unităţilor de învăţământ sau din cadrul altor instituţii
naţionale cu rol în educaţie.
(4)La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ,
directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai
învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede
drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari,
în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ
conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi,
prin hotărâre a consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate
afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului.
(5)În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, elevii şi, în cazul celor minori, împreună cu părinţii sau reprezentantul legal al acestora,
încheie un contract educaţional, al cărui conţinut se stabileşte prin ordin al conducătorului
ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
(6)Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ
Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a
prevederilor contractului educaţional prevăzut la alin. (4) şi (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/
reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar şi pot
dispune aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei.
(7)Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a
respectării contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia
direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului
Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a serviciilor publice de asistenţă socială.

(1)Învăţământul preuniversitar se desfăşoară pe următoarele niveluri:
a)educaţia timpurie (3 luni-6 ani), formată din învăţământul antepreşcolar (3 luni - 3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b)învăţământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c)învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;
d)învăţământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;
e)învăţământul postliceal, inclusiv prin învăţământul terţiar nonuniversitar, cu durată între 1 şi 3 ani.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic,
beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la
examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenţii
primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu
frecvenţă redusă, respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel
de învăţământ este aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.

(1)Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi
funcţionează, după caz, astfel:
a)cu minimum 500 de elevi;
b)cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c)cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
d)cu minimum 200 de antepreşcolari;
e)cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal;
f)cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de
învăţământ special.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total
al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de
învăţământ cu personalitate juridică.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează pe filiera
vocaţională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcţiona cu personalitate
juridică şi cu efective mai mici de elevi.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera
vocaţională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum şi unităţile de
învăţământ special, la cererea părinţilor/reprezentanţilor legali, pot funcţiona cu personalitate juridică
şi cu efective mai mici de elevi.
(4¹)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi
silvic, precum şi liceele care şcolarizează peste 75% din numărul de elevi în sistem dual pot
funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională, la cererea ministerului/instituţiei de resort, pot
funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu menţinerea personalităţii juridice.
(6)Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă
organizarea, funcţionarea şi, după caz, desfiinţarea unor structuri ale unităţii de învăţământ, fără
personalitate juridică.
(7)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de
învăţământ, au dreptul la orar adaptat posibilităţii de deplasare a acestora la unitatea de învăţământ
preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.
(8)Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învăţământ cu
predare în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale, cel puţin una dintre acestea, pentru
fiecare limbă de predare, are personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu
o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu
predare în limba română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş
sau comună, funcţionează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

(1)Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi,
învăţământ cu frecvenţă seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Frecvenţa se referă la prezenţa în
spaţiul şcolar.
(2)Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai
mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul
gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul
obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu
prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul "A doua
şansă".
(3)În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situaţie de
abandon şcolar sau în risc major de abandon şcolar, unităţile de învăţământ vor dezvolta măsuri
prioritare de intervenţie, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional.
(4)În situaţii care ţin de starea de sănătate a preşcolarului/elevului, învăţământul cu frecvenţă se
poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispoziţiilor capitolului V secţiunea a 3-
a "Şcoala din spital".
(5)În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în penitenciare,
centre educative şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a "Învăţământul
din penitenciare, centrele educative şi de detenţie".

(1)Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua
şcolară se desfăşoară, de regulă, în spaţiul şcolar.
(2)Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educaţie, în situaţia în care se instituie starea
de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educaţiei dispune
astfel, la cererea unităţii de învăţământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activităţile de predare,
învăţare şi evaluare se pot desfăşura şi în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.
(3)Metodologia privind desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid în unităţile de
învăţământ se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Reţeaua şcolară cuprinde totalitatea:
a)unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi a unităţilor de
învăţământ acreditate;
b)unităţilor de învăţământ preuniversitar, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate,
înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
c)unităţilor de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ: cluburile sportive şcolare,
palatele şi cluburile copiilor, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti şi centrele judeţene de
excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de
excelenţă.
(2)Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde două etape,
care se desfăşoară astfel:
a)orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune
procesului de evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, potrivit
dispoziţiilor art. 237-239;
b)unitatea autorizată să funcţioneze provizoriu care îndeplineşte condiţiile parcurge procedura de
acreditare prevăzută la art. 240-245.
(3)Ordinele ministrului educaţiei emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/
acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităţilor publice locale, în vederea actualizării
reţelei şcolare.
(4)Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice de drept public sau
de drept privat de a deveni organizaţie furnizoare de educaţie se materializează, după caz,
prin:
a)hotărâre a autorităţilor publice locale privind intenţia de a înfiinţa o unitate de învăţământ
preuniversitar de stat;
b)hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ,
adoptată/aprobată conform statutului propriu;
c)hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi
de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
d)ordin al ministrului educaţiei emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenţia de a
înfiinţa/reorganiza una sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau pentru a
înfiinţa/reorganiza unităţi de învăţământ preuniversitar în subordinea/structura instituţiilor de
învăţământ superior.
(5)Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înfiinţează şi se
acordă personalitate juridică unităţii de învăţământ, după cum urmează:
a)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar,
înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional,
înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c)de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
(6)Reţeaua şcolară se organizează după cum urmează:
a)de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unităţile
de învăţământ de stat, particular şi confesional preuniversitar;
b)de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după
consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul
special, inclusiv pentru centrele şcolare pentru educaţie incluzivă sau în cazul unităţilor de
învăţământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);
c)prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior şi
unităţile de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ.
(7)În vederea organizării reţelei şcolare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice
locale, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a unităţilor de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale, acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, care
organizează în condiţiile legii activităţi de educaţie, în vederea realizării opozabilităţii faţă de toţi
beneficiarii primari şi secundari ai educaţiei.
(8)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an
calendaristic, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. Cifra de
şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar particular şi confesional se aprobă
de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în limita capacităţii de şcolarizare
stabilite de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar,
denumită în continuare ARACIIP.
(9)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu emit hotărârea privind organizarea
reţelei şcolare prevăzute la alin. (6), ministrul educaţiei emite, până la data de 1 februarie, un ordin
cu privire la aprobarea reţelei şcolare, cuprinzând toate unităţile de învăţământ, inclusiv pentru
înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi
confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.
(10)Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ
preşcolar şi primar, cu excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale,
respectiv unităţilor de învăţământ special sau unităţilor de învăţământ cu limba de predare în
limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată
anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona
limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. Criteriile de
arondare a circumscripţiei ţin cont de corespondenţa dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în
proximitatea unităţii şi capacitatea de şcolarizare a acesteia. Unitatea de învăţământ preuniversitar
de stat şcolarizează beneficiarii în limita cifrei de şcolarizare.
(11)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului
de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare
profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii
educaţionale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ.
(12)Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze
provizoriu pot solicita Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.
(13)Reorganizarea prevăzută la alin. (11) şi (12) se poate realiza prin operaţiunile de fuziune
prin absorbţie sau contopire sau prin operaţiuni de divizare urmate de absorbţie sau
constituire a unei noi unităţi de învăţământ. După caz, reorganizarea are loc la iniţiativa:
a)autorităţilor administraţiei publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităţilor de
învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativ-teritorială a acestora;
b)persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităţilor de învăţământ particular;
c)cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înfiinţarea de structuri sau unităţi de
învăţământ confesionale;
d)Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, precum şi
altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în cazul
unităţilor de învăţământ militar preuniversitar;
e)Ministerului Educaţiei, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale.
(14)Aprobarea reorganizării unităţilor de învăţământ se realizează prin ordin al ministrului
educaţiei.
(15)Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în
reţeaua şcolară şi au obligaţia de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea
procesului de reorganizare.
(16)Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an şcolar,
conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(17)Procesul educaţional se desfăşoară în maximum două schimburi. Organizarea
programului şcolar are în vedere următoarele reguli:
a)cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora
8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;
b)în învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare
oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;
c)în situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din
nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se
organizează activităţi de tip recreativ;
d)pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, ora de curs este de 50 de minute,
cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20
de minute;
e)în învăţământul special, durata orei de curs şi a activităţilor de terapii specifice este de 45 de
minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 30 de minute după cea de-a doua
oră de curs;
f)în situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o
perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea
motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu
aprobarea DJIP/DMBIP.
(18)În unităţile de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona şi grupe sau clase în alternative
educaţionale, integrate.
(19)În fiecare unitate de învăţământ se asigură funcţionarea şi dotarea corespunzătoare,
după caz, a următoarelor:
a)un cabinet medical şi un cabinet stomatologic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică
din sistemul de învăţământ preuniversitar;
b)o cameră-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport
dotat cu vestiare, grupuri sanitare şi un laborator de informatică, de ştiinţe, tehnologie, inginerie,
artă şi matematică, denumit în continuare ŞTIAM;
c)cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere şcolară sau
camere-resursă pentru educaţie specială, pentru care se asigură, după caz, spaţii corespunzătoare;
d)accesul la internet şi reţea WI-FI securizată.
(20)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona clase
constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat şi particulare
acreditate, între unităţi de învăţământ şi operatori economici, precum şi între instituţii din ţară şi
străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituţionale, în baza metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(21)Unităţile de învăţământ preuniversitar din reţeaua şcolară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră
şi profil, sunt supuse acreditării şi evaluării periodice.
(22)Pentru a asigura calitatea în învăţământul preuniversitar, la propunerea autorităţilor
administraţiei publice locale, la iniţiativa DJIP/DMBIP sau din proprie iniţiativă, ARACIIP poate
solicita Ministerului Educaţiei retragerea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ care nu
respectă standardele de calitate. În această situaţie, Ministerul Educaţiei solicită ARACIIP
desfăşurarea unei evaluări privind îndeplinirea condiţiilor de asigurare a calităţii de către unitatea
de învăţământ preuniversitar.
(23)În situaţia retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare provizorie a unităţii de învăţământ,
autorităţile administraţiei publice locale şi DJIP/DMBIP au obligaţia să asigure continuitatea
şcolarizării antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, prin repartizarea acestora altor unităţi de
învăţământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.
(24)În situaţia specializărilor unice la nivel naţional, de la data retragerii acreditării/autorizaţiei de
funcţionare, unitatea de învăţământ desfăşoară procesul de învăţământ în lichidare, având obligaţia
de a asigura şcolarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învăţământ
corespunzător, cu susţinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unităţi de învăţământ
acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(25)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind
asigurarea finanţării unei unităţi de învăţământ preuniversitar şi este afectat în mod direct interesul
superior al beneficiarului primar, unitatea de învăţământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul
tuturor părţilor implicate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şcolari, de consiliul judeţean în raza
administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Bucureşti.
(26)Pe perioada preluării unităţii de învăţământ preuniversitar, prin excepţie de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanţării destinate unităţii de învăţământ preluate, care erau susţinute prin
intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor judeţene care preiau administrarea.
(27)Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecţie
generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei. După
aprobarea raportului, începând cu anul şcolar următor, unităţile de învăţământ se cuprind în reţeaua
şcolară în baza hotărârii consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti emise
cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul
educaţiei organelor teritoriale de control ale Curţii de Conturi a României, care vor analiza modul
de respectare a regulilor ce guvernează execuţia bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.
(28)În situaţia menţionată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puţin anual, pe
baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP
dispune de mecanisme de monitorizare şi de îndrumare permanente. Înainte cu un an şcolar de
finalizarea perioadei pentru care unitatea de învăţământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP
împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorităţii administraţiei publice
locale de a relua atribuţiile de finanţare a unităţii de învăţământ.
(29)Condiţiile de declanşare a procedurii şi criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25),
precum şi mecanismele de finanţare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege iniţiată de
Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor incidente din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(30)Unităţile de învăţământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înfiinţa, ca structuri
arondate, unităţi de educaţie extraşcolară.
(31)Divizarea se poate realiza pe:
a)nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învăţământ, locaţie;
b)specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de
predare, formă de învăţământ, locaţie;
c)program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învăţământ, locaţie.

(1)Ministerul Educaţiei, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale,
poate organiza, în regim gratuit şi cu durată flexibilă, programe de tip "A doua şansă" atât pentru
învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul gimnazial şi liceal, pentru persoanele care au
depăşit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana
respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi
motivele abandonului şcolar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări
transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unităţii de învăţământ din localitatea de
domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învăţământ.
(2)Programele educaţionale "A doua şansă" se organizează de unităţi de învăţământ acreditate/
autorizate sau de alte entităţi în parteneriat cu o unitate de învăţământ acreditată/autorizată,
conform metodologiei privind organizarea programului educaţional "A doua şansă" aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.

(1)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide
înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2)Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau
mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar.
(3)Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar
de stat ori particulare şi confesionale autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, în baza unui
contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei. Contractul de parteneriat stabileşte modul de colaborare între unităţile de
învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului şi principalele domenii de activitate.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar solicită
avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP şi avizul de înfiinţare din partea autorităţilor administraţiei
publice locale din raza teritorială unde funcţionează fiecare unitate de învăţământ.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea
constituirii unui consorţiu şcolar trebuie să funcţioneze pe teritoriul aceluiaşi judeţ/municipiului
Bucureşti sau în judeţe limitrofe. La constituirea consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ
preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activităţi comune ale elevilor şi cadrelor
didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de acces între unităţile de învăţământ
preuniversitar, distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces, existenţa mijloacelor de
transport în comun şi a transportului şcolar.
(6)Consorţiile şcolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unităţile de învăţământ
autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate şi asigură:
a)prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c)lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite beneficiarilor primari şi sprijin suplimentar oferit
elevilor în risc de excluziune;
d)recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora;
e)participarea la proiecte şi programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educaţiei,
cel digital şi al noilor tehnologii folosite în scop educaţional, inovativ şi cultural.
(7)Retragerea sau excluderea din consorţiul şcolar a unei unităţi de învăţământ preuniversitar va fi
reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învăţământ îşi pierde dreptul de partener
în cadrul consorţiului şcolar când nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru formarea
consorţiului. Consorţiile şcolare pot fi desfiinţate prin acordul părţilor.
(8)Cadrul specific pentru înfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se reglementează prin
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)În vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ din medii
defavorizate, montane, rurale şi/sau izolate, precum şi pentru a reduce riscul de abandon şi eşec
şcolar, Ministerul Educaţiei va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unităţi de
învăţământ în cadrul consorţiilor şcolare.

(1)În sistemul de educaţie se pot constitui consorţii de învăţământ dual, constituite cel puţin din
următoarele tipuri de entităţi: licee tehnologice de stat şi/sau particulare şi confesionale acreditate,
autorităţi publice locale şi operatori economici. Consorţiul poate include şi instituţii de învăţământ
superior acreditate, precum şi alţi parteneri relevanţi în domeniul pregătirii profesionale, care pot
susţine un sistem extins de formare duală.
(2)Între partenerii prevăzuţi la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puţin
15 ani, prin care se înfiinţează consorţiul de învăţământ dual cu denumire proprie, formă de
asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învăţământului profesional dual, într-un
anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piaţa muncii.
(3)Modul de funcţionare şi coordonare a activităţii consorţiilor, conducerea acestora şi controlul
modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(4)Consorţiile de învăţământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale
integrate, care deservesc învăţământul liceal dual şi învăţământul universitar dual şi care reprezintă
parte a infrastructurii şcolare, a infrastructurii universitare şi a infrastructurii operatorilor
economici şi a partenerilor, pusă la dispoziţia consorţiului pentru procesul de învăţământ, fără scop
patrimonial.
(5)Consorţiile de învăţământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază
(ISCED/CNC 3-5) şi avansate (ISCED/CNC 6-8).
(6)Pentru asigurarea infrastructurii de învăţare, consorţiul poate încheia parteneriate public-private
în vederea atragerii de finanţări nerambursabile.
(7)Modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţile implicate în fiecare consorţiu de
învăţământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componenţă este
stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 2:Constituirea formaţiunilor de studiu/grupelor/claselor

(1)În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum
urmează:
a)educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i)grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;
(ii)grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17
(iii)grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
b)educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de
12 şi nu mai mult de 22;
c)învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de
24;
d)învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai
mult de 28;
e)învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu
mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar
nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f)învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi
nu mai mult de 30;
g)instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi
maximum 15 elevi;
h)clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări
diferite;
i)învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai
mult de 32;
j)învăţământul special:
(i)pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii,
dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii)pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde
în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii)pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel
III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv)învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa
cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k)prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/
sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.
(1¹)În învăţământul preuniversitar, altul decât cel militar/învăţământul cu predare în limbile
minorităţilor naţionale/învăţământul cu predare în limba română organizat în unităţi administrativteritoriale
în care o minoritate naţională constituie majoritatea populaţiei, formaţiunile de studiu se
constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depăşească valoarea
medie prevăzută la alin. (1).
(1²)Prin excepţie de la prevederile alin. (11), într-o unitate de învăţământ cu personalitate juridică
se poate constitui cel mult o formaţiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/
elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(1³)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), învăţământul cu predare în limbile minorităţilor
naţionale, precum şi învăţământul cu predare în limba română organizat în unităţi
administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională constituie majoritatea populaţiei se
organizează şi funcţionează după cum urmează:
a)unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreşcolari/preşcolari/
elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art. 16 alin (1);
b)formaţiuni de studiu, grupe sau clase, care cuprind un număr de antepreşcolari/preşcolari/elevi
echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), formaţiunile de studiu şi efectivele de elevi pentru
unităţile de învăţământ postliceal militar pot fi organizate şi stabilite numeric pentru unele arme/
specializări/specialităţi militare, cu aprobarea eşalonului ierarhic superior.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil
teologic, formaţiunile de studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu
aprobarea Ministerului Educaţiei, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ, cu avizul episcopiei din zona în care funcţionează unitatea de învăţământ.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care există
cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul
limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia
muzicală a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se înfiinţează, se
organizează şi funcţionează astfel:
a)organizarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei
minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii,
respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, cu efective mai mici decât minimul
prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b)în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi, pentru
forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii
naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi
naţionale, pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului
educaţiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României care
solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depăşit cu mai mult de 2
beneficiari primari;
c)organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea oricărei formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan
pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii
naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi
naţionale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi al organizaţiei
minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5)Prevederile alin. (4) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea
funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară. În aceste situaţii,
aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează de Ministerul Educaţiei la propunerea DJIP/
DMBIP sau a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(6)În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu
cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim şi, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul
maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din
partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la
prevederile alin. (1).
(7)Situaţiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP şi autorităţilor locale, în vederea
asigurării finanţării. Clasele/Grupele în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân
cu acelaşi număr de elevi până la finalizarea nivelului de învăţământ.
(8)Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învăţământul de
masă se realizează, de regulă, la începutul anului şcolar, dar poate fi făcută şi pe parcursul anului
şcolar, în condiţii justificate de identificare a CES pe parcursul desfăşurării procesului instructiveducativ
de către specialiştii abilitaţi în acest sens. Grupele/Clasele în care sunt înscrişi preşcolari/
elevi cu CES orientaţi pentru învăţământul de masă pot funcţiona cu efective minime, sub limita
prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu
aprobarea DJIP/DMBIP.
(9)Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale
grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(10)Pentru a asigura respectarea principiului desegregării şcolare şi al combaterii oricăror forme de
discriminare asumat la nivelul sistemului naţional de învăţământ, la începutul nivelului de
învăţământ, formaţiunile de studiu se vor constitui prin distribuţie aleatorie a elevilor, acolo unde
există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuţie aleatorie va fi stabilită prin ordin al
ministrului educaţiei.
(11)În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile
administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din
învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu
există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în
conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
SECŢIUNEA 3:Pilotarea în învăţământul preuniversitar

(1)În sistemul de învăţământ preuniversitar funcţionează:
a)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot cu scopul de a implementa şi de a evalua
intervenţii educaţionale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste
intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse
educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme alternative de organizare,
finanţare şi management;
b)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi de aplicaţie cu scopul de a asigura organizarea stagiilor
de practică pedagogică.
(2)În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unităţile de
învăţământ cu statut de unităţi-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică,
tehnologii spaţiale, arhitectură tehnologică de specialitate.
(3)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ
preuniversitar din reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile
practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii/cursanţii
înscrişi la programe de formare psihopedagogică, la programe universitare pentru cariera didactică,
inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie profesională sau în
alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(4)Metodologia de înfiinţare şi autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de
unităţi-pilot şi de aplicaţie, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Procedura de pilotare poate fi iniţiată de Ministerul Educaţiei, de către unităţi de învăţământ sau
de consorţii şcolare ori de DJIP/DMBIP.
(6)O unitate de învăţământ preuniversitar poate deţine atât statutul de unitate-pilot, cât şi statutul
de unitate de aplicaţie.
SECŢIUNEA 4:Reţeaua de şcoli verzi

(1)În contextul european şi naţional al tranziţiei verzi şi inteligente, în perspectiva dezvoltării
Spaţiului european al educaţiei şi în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă,
Ministerul Educaţiei elaborează cadrul de referinţă pentru operaţionalizarea reţelei de şcoli verzi.
(2)Unităţile de învăţământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în reţeaua de şcoli verzi
vor dobândi statutul de "şcoală verde".
(3)Modalităţile de selecţie, de monitorizare şi de sprijin al unităţilor de învăţământ care vizează
statutul de şcoală verde, precum şi metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Alternativele educaţionale

(1)În învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional pot funcţiona unităţi de
învăţământ, grupe, clase, structuri de învăţământ pe baza unor alternative educaţionale, în
condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Aprobarea alternativelor educaţionale se face prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea
direcţiilor de specialitate din minister.
(3)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea, precum şi evaluarea periodică a
alternativelor educaţionale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi
funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
(5)Personalul didactic de predare încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la
alin. (1) are dreptul la recunoaşterea de Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare în Cariera
Didactică, denumit în continuare CNFDCD, şi Ministerul Educaţiei a pregătirii şi a perfecţionărilor
realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective
la nivel naţional.
(6)Orice cetăţean român se poate înscrie şi pregăti la toate formele de învăţământ alternativ în
limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul particular şi confesional

(1)Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi
de învăţământ preuniversitar.
(2)Criteriile, standardele de calitate şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească
unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie
să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.
(3)Unităţile de învăţământ particular şi confesional sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din
punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea
privată, garantată de Constituţia României, republicată, şi dobândesc personalitate juridică de la
data autorizării de funcţionare provizorie.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de
învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de ARACIIP.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt sprijinite de stat, conform
prevederilor privind finanţarea învăţământului preuniversitar din prezenta lege.
(6)Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional.
(7)Directorii unităţilor de învăţământ particular şi confesional sunt numiţi de conducerea persoanei
juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la
cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.
(8)Statul asigură finanţarea de bază per antepreşcolar/preşcolar/elev, pentru învăţământul
preuniversitar organizat de unităţi de învăţământ particular şi confesional acreditate, în condiţiile
prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţământ se
asigură din taxele de şcolarizare stabilite de fiecare unitate de învăţământ şi din alte surse.
(9)Personalul didactic de predare, auxiliar şi administrativ, personalul de conducere al unităţilor de
învăţământ particular şi confesional este angajat de unitatea de învăţământ, după norme şi
organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competenţă.
(10)Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi
salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere
între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ.
(11)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităţilor de învăţământ particulare şi
confesionale revine entităţilor fondatoare.

(1)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat şi
cultele pot înfiinţa, în condiţiile prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar particular şi
confesional.
(2)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona unităţi
de învăţământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între
autoritatea publică şi furnizori privaţi sau între unităţi de învăţământ de stat şi unităţi de învăţământ
particulare şi confesionale acreditate.
(3)Elevii din învăţământul obligatoriu din unităţi de învăţământ particular şi confesional autorizate
să funcţioneze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale şcolare, conform legii.
(4)Diplomele şi certificatele acordate în învăţământul particular acreditat au valoarea şi produc
efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat.
SECŢIUNEA 7:Educaţie extraşcolară

(1)Beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar au dreptul de a participa la
activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, de unităţile de educaţie extraşcolară, de
unităţile de învăţământ preuniversitar şi de alţi parteneri ai acestora.
(2)Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara
programului şcolar, în incinta unităţilor de învăţământ sau în afara acestora, care au rol
complementar activităţilor educaţionale formale şi se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a
personalităţii preşcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoţională şi
socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia
extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la
dezvoltarea unor competenţe complementare acestora.
(3)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţile educaţionale extraşcolare organizate de unităţile
de educaţie extraşcolară şi unităţile de învăţământ, susţinute financiar prin fonduri publice, este
gratuită.
(4)Oferta furnizorilor de educaţie extraşcolară este dezvoltată în funcţie de resursele existente -
umane, materiale, financiare - şi în consultare cu unităţi de învăţământ, reprezentanţi ai elevilor, ai
părinţilor şi ai unor organizaţii relevante.
(5)Unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar şi partenerii acestora
asigură condiţiile de acces şi participare la activităţile educaţionale extraşcolare pentru toţi
preşcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune şcolară.
(6)Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale,
civice, artistice, tehnice, ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de
robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi
alte categorii specifice.
(7)Activităţile educaţionale extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ
preuniversitar, al unităţilor de educaţie extraşcolară, în baze sportive, turistice şi centre de
agrement, în tabere şcolare, muzee şi galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de
tineret, grădini botanice, parcuri naţionale, biblioteci şi în alte spaţii care îndeplinesc condiţiile de
siguranţă ale preşcolarilor/elevilor.
(8)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii
publice sau private din afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/
protocol de parteneriat cu unităţile de învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie
extraşcolară.
(9)Rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi prin participarea la activităţi educaţionale
extraşcolare sunt recunoscute prin adeverinţe, diplome sau certificate acordate de unităţile de
educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se
înscriu şi în portofoliul educaţional al elevului.
(10)Cadrele didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar motivează preşcolarii/elevii pentru
implicarea în activităţi extraşcolare, sprijină accesul la aceste activităţi fără impunerea
obligativităţii şi fără nicio discriminare şi valorifică rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/
elevi în urma participării la aceste activităţi.
(11)Contribuţia cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar la derularea
activităţilor de educaţie extraşcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul
evaluărilor periodice şi pentru acordarea gradaţiilor de merit şi a altor distincţii stabilite la nivelul
unităţii, conform metodologiilor specifice.
(12)Oferta de activităţi de educaţie extraşcolară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar
este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile şi perspectivele acestora.
Elevii sunt încurajaţi, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea şi
implementarea activităţilor de educaţie extraşcolară.
(13)Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor de educaţie extraşcolară se stabileşte
prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Creşele şi grădiniţele, ca unităţi de educaţie timpurie, fac parte din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani,
respectiv copiilor preşcolari cu vârste între 3 şi 6 ani sau aflaţi în situaţia prevăzută la art. 31 alin.
(5) servicii integrate de educaţie şi evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv
de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi
socioemoţionale, prevăzut la art. 99 alin. (1).
(2)Creşele şi grădiniţele pot funcţiona ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, ca
structuri arondate în cadrul altor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca grupe în
cadrul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unităţile de
educaţie timpurie sunt program normal şi program prelungit.
(3)În unităţile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creşe şi grădiniţe ori în situaţia în
care numărul de locuri din creşe şi grădiniţe disponibil este mai mic decât numărul de copii de
vârstă antepreşcolară sau preşcolară din circumscripţia şcolară sau din unitatea administrativteritorială
se pot dezvolta servicii de educaţie timpurie complementare de tip ludotecă, grup de
joacă, grădiniţă comunitară şi altele asemenea, care vor funcţiona ca structuri ale unităţilor de
învăţământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unităţi administrativ-teritoriale.
(4)Standardele de calitate pentru unităţile de educaţie timpurie ori serviciile de educaţie timpurie
complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la
propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie
se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(5)Ministerul Educaţiei iniţiază hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea
serviciilor de educaţie timpurie complementare.
(6)Angajatorii care înfiinţează, potrivit prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar pentru a
oferi servicii de educaţie timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajaţi, beneficiază
de facilităţi, cu scopul susţinerii acestora în desfăşurarea procesului de învăţământ, în conformitate
cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
Angajatorul poate opta pentru deducerea parţială a sumelor acordate în mod distinct angajaţilor
pentru acoperirea costurilor cu educaţia timpurie a copiilor, din obligaţiile ce îi revin ca plată la
bugetul de stat.
SECŢIUNEA 2:Învăţământul primar

(1)Învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV se organizează şi
funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu anul şcolar 2029-2030.
(2)În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi împlinesc vârsta
de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învăţământul
primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul
temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare şi copiii care nu îndeplinesc condiţiile
prevăzute la alin. (2).
(4)Prin excepţie de la alin. (2), la cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, pot fi înscrişi în
clasa pregătitoare şi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi care împlinesc vârsta de 6 ani
după data de 31 august şi până la sfârşitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă
dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel
preşcolar, de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de
către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către
DJIP/DMBIP.
(5)La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa
pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se
face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
(6)La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de
masă în clasa pregătitoare şi copiiicu CES cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de
31 august a anului în care se face înscrierea.
(7)La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali, pot fi înscrişi în învăţământul special în
clasa pregătitoare copiii cu CES, cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani împliniţi până la data de 31
decembrie a anului în care se face înscrierea.
(8)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip
"Şcoala după şcoală" dedicat învăţământului primar.
SECŢIUNEA 3:Învăţământul gimnazial

(1)Învăţământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu
program de dimineaţă.
(2)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip
"Şcoala după şcoală" dedicate învăţământului gimnazial.
(3)Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de
dimineaţă, începând cu anul 2030.
(4)Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unităţile de învăţământ care nu deţin clase de nivel primar se
realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 4:Învăţământul liceal

(1)Învăţământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee tehnologice şi
cuprinde clasele a IX-a - a XII-a pentru învăţământul cu frecvenţă şi clasele a IX-a - a XIII-a
pentru învăţământul cu frecvenţă seral şi învăţământul cu frecvenţă redusă.
(2)În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:
a)filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b)filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
c)filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
(3)Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează
cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi
corespunzător filierei specifice unităţii, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educaţiei
stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal în una dintre cele trei filiere,
teoretică, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pentru situaţii
justificate, unităţile de învăţământ liceal pot şcolariza mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător
filierei specifice unităţii.
(5)Unităţile de învăţământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei
prevăzut la alin. (3).
(6)Filiera tehnologică şi filiera vocaţională au o orientare practică şi activităţile de predare/
învăţare/evaluare se pot derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante cu care
unităţile de învăţământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se
organizează programe menite să dezvolte competenţele necesare integrării profesionale ulterioare.
(7)Transferul între filierele, profilurile şi specializările din învăţământul liceal se face, de regulă,
începând cu anul şcolar următor, în baza unor evaluări, în funcţie de numărul de locuri existente,
înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(8)Prin excepţie de la prevederile alin. (7), unităţile de învăţământ liceal militar pot efectua
transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului şcolar, în condiţiile
prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naţionale.
(9)Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau în cea vocaţională sau a 4 ani în
învăţământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului
naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale
specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
*) Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (9) din Legea învăţământului preuniversitar nr.
198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, la finalizarea liceului tehnologic, generaţia de
elevi înscrisă în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026 dobândeşte o calificare de nivel 4, conform
Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unui examen de certificare
a calificării profesionale.
(10)Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu, în vederea
participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o
calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor.
(11)Ministerul Educaţiei este abilitat să evalueze periodic şi să stabilească prin planurile-cadru de
învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în
cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).
(12)Durata studiilor în învăţământul liceal cu frecvenţă zi este, de regulă, de 4 ani, în conformitate
cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. d) şi cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă, durata
studiilor se prelungeşte cu un an. Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal cu frecvenţă
seral şi cu frecvenţă redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(13)Absolvenţii nivelurilor 3 şi 4 de calificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul
descriptiv al certificatului în format Europass.
(14)Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului
sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, după
caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/judeţean, având în vedere tendinţele de
dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale
elaborate şi monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorţii regionale şi comitete
locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare şi funcţionare a
structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin
al ministrului educaţiei.
(15)Pregătirea prin învăţământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de
pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului
Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaţionale aprobate de
Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin
consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există standarde ocupaţionale actualizate.
(16)Organizarea, funcţionarea şi accesul în filiera tehnologică, durata şi conţinutul programelor de
pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică,
după caz, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt
reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD şi aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri
reprezentative ale mediului economic interesate.
(17)Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă zi.
Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă şi cu frecvenţă
seral, în unităţile de învăţământ stabilite de DJIP/DMBIP, în colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale.
(18)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip
"Şcoala după şcoală" dedicate învăţământului liceal.
(19)Elevii pot opta pentru obţinerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul
comun şi curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ.
Calificările obţinute în funcţie de filiere, profiluri sau specializări, precum şi respectarea
standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
(20)Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare
nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii.

(1)Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza
la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici şi/sau în centre de zi pentru
dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă sau în instituţii publice ori structuri sportive pentru
clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire
practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta de
formare profesională iniţială.
(2)Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru
de învăţământ, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual

(1)Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a
învăţământului liceal şi postliceal tehnologic în unităţi de învăţământ de stat şi/sau particulare
pentru învăţământul liceal, în şcoli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terţiare
nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, învăţământ care se
desfăşoară pe bază de contract.
(2)Învăţământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:
a)este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor
economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de
ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi
parteneri de practică;
b)asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi
conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi
asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;
c)operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puţin la
nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic, şi pot finanţa alte
cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d)unităţile administrativ-teritoriale pot sprijini învăţământul liceal tehnologic dual prin finanţarea
unor cheltuieli de natura investiţiilor, cheltuieli materiale, burse şi stimulente pentru elevi şi
personalul din învăţământ implicat, cheltuieli privind mobilităţile şi cheltuieli pentru formarea
profesională.
(3)Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care
desfăşoară învăţământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază
de facilităţile fiscale prevăzute la art. 22 alin. (11), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) şi i), art. 56 alin. (11), art. 62 lit. o1), art. 68 alin. (41) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4)Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp
parţial cu operatorii economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza
contractului individual de muncă încheiat cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de
instruire practică, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(5)Persoanele fizice care desfăşoară activităţi de tutorat, angajate de către operatori economici
implicaţi în programe de învăţământ tehnologic dual, beneficiază şi ele de prevederile art. 60 pct. 2
din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin ordin
comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educaţiei şi al ministrului
finanţelor.
(6)De prevederile alin. (5) beneficiază şi elevii angajaţi de operatorii economici conform alin. (4).
(7)Condiţiile specifice pentru beneficiarii menţionaţi la alin. (5) şi (6) sunt stabilite prin ordin
comun al ministrului educaţiei, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului
finanţelor.
(8)Învăţământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) şi se
realizează prin:
a)încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulţi operatori economici sau între
structuri asociative/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi una sau mai
multe unităţi administrativ-teritoriale, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi
obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi
cel puţin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b)încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinţii/reprezentantul legal al
elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi
obligaţiile părţilor, prin care nu se pot limita opţiunile ulterioare de continuare a studiilor.
(9)În învăţământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condiţiile stabilite prin
contractul de parteneriat, de organizarea şi derularea pregătirii practice organizate de angajator,
realizarea evaluării elevilor practicanţi, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică,
şi iniţierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/
stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilităţile tutorelui şi ale cadrului didactic
coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.
(10)Organizarea, funcţionarea şi accesul în învăţământul liceal tehnologic dual, durata şi conţinutul
programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de
pregătire practică, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt
reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri
reprezentative ale mediului economic interesate.
(11)Structura curriculumului va asigura o distribuţie echitabilă între activităţile de învăţare‚
predare şi activităţile de învăţare prin muncă.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul preuniversitar cu profil agricol şi silvic

(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
susţin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanţarea de
investiţii specifice în agricultură şi industria alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum
şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării acestora, în conformitate cu dispoziţiile
metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către
bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al
Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca
anexă la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului,
Apelor şi Pădurilor, repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ.
(3)Bunurile mobile şi imobile achiziţionate/realizate pe baza finanţării prevăzute la alin. (1) intră în
proprietatea autorităţii publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învăţământ cu
personalitate juridică beneficiară şi se utilizează conform destinaţiei stabilite de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor exclusiv
pentru desfăşurarea activităţilor liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(4)Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se stabileşte prin ordin comun
al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv al ministrului
educaţiei şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
(5)În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine finanţarea cheltuielilor aferente
înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii şi silviculturii, a unor
programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor şcolare de
specialitate, schimburi de experienţă, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de
practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(6)În vederea dezvoltării învăţământului agricol şi silvic, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pot propune:
a)alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil
preponderent agricol şi silvic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)măsuri privind îmbunătăţirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil
preponderent agricol şi silvic, cu respectarea legislaţiei privind asigurarea calităţii;
c)înfiinţarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislaţiei în vigoare, în domeniul
agricol şi silvic.
(7)În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, directorul acestora încheie
un contract de management privind gestiunea investiţiilor specifice în agricultură cu reprezentantul
desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investiţiilor specifice
în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea
utilizării, întreţinerii şi exploatării eficiente a bunurilor finanţate conform prevederilor alin. (1).
(8)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
au dreptul de a coordona şi controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil
preponderent agricol, respectiv silvicultură gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează
investiţiile specifice în agricultură şi silvicultură prevăzute la alin. (1).
(9)În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, prin excepţie de la
prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri, desemnaţi de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(10)Modul de utilizare a veniturilor proprii, obţinute prin valorificarea produselor realizate din
loturile didactice, pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se
reglementează prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale, respectiv şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.

(1)Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic pot fi susţinute în ceea ce priveşte
infrastructura şi mijloacele de învăţământ şi de autorităţile publice locale.
(2)Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se asigură
cu sprijinul unităţilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al
Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu DJIP/DMBIP.
(3)Investiţiile specifice domeniului agricol şi cheltuielile materiale necesare funcţionării
liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referă la:
a)construcţiile agricole şi zootehnice, clădirile cu destinaţie săli de clasă şi laboratoare, inclusiv
costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de
cheltuielile privind costurile generale ale proiectului şi pentru racordarea la utilităţi;
b)achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de
transport, echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea
laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii şi echipamente specifice
activităţii în zootehnie şi medicină veterinară, echipamente de procesare, încălzire, celule
fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii şi conexe acesteia;
c)înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv
cheltuielile privind costurile generale de proiectare;
d)alte tipuri de construcţii precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente
modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind
costurile generale ale proiectului;
e)întreţinerea şi repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);
f)cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislaţia în
vigoare cu privire la elaborarea şi desfăşurarea obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din
fonduri publice.
SECŢIUNEA 7:Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională

(1)Învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările
profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru
învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se
propun Ministerului Educaţiei de către ministerele interesate şi alte instituţii cu responsabilităţi în
domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme,
specializări şi forme de organizare a învăţământului, şi se aprobă conform prevederilor prezentei
legi valabile pentru instituţiile de învăţământ civil.
(3)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de Ministerul
Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către
Ministerul Apărării Naţionale şi se aprobă de Ministerul Educaţiei.
(4)Curriculumul pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor
de poliţie penitenciară se elaborează pe arme sau servicii şi specialităţi, corespunzătoare ocupaţiilor
şi calificărilor specifice Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne,
Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii
naţionale, şi se aprobă de aceste instituţii, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(5)Formarea iniţială a maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie
penitenciară, după caz, în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau
Ministerul Justiţiei se realizează pe baza standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire
profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum şi a
calificărilor/specialităţilor/specialităţilor militare aferente acestor profesii.
(6)Standardele ocupaţionale, precum şi standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5),
sunt aprobate, în condiţiile legii, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne
sau Ministerul Justiţiei.
(7)Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate
naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.

Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate
naţională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcţie, în conformitate cu
legislaţia care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei. Comandantul sau directorul unităţii de învăţământ
preuniversitar militar este şi preşedintele consiliului de conducere.

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională,
consiliul de conducere îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie şi este constituit din
maximum 15 membri.
(2)Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naţionale se
exercită de către comandant.
(3)În activitatea de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar, comandantul este ajutat de
către director, care este şi preşedintele consiliului profesoral, şi de către locţiitor, care îndeplineşte
şi atribuţiile directorului adjunct.
(4)Directorul unităţii de învăţământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea şi controlul
activităţilor specifice procesului educaţional. Funcţia de director într-o unitate de învăţământ liceal
militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Apărării
Naţionale prin ordin comun.
(5)Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar este constituit din: comandant,
director, locţiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-şef, reprezentantul eşalonului
superior, reprezentantul elevilor şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.
(6)În activitatea de conducere a unităţilor de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi
securitate naţională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locţiitori/
directori adjuncţi, dintre care unul este şi preşedintele consiliului profesoral.
(7)În cazul unităţilor de învăţământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
atribuţiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locţiitor.

Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ postliceal militar, de apărare, ordine publică şi
securitate naţională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului
fiecărui minister sau fiecărei instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională în
subordinea căreia funcţionează.

Finanţarea de bază, complementară şi specială, precum şi cheltuielile de instruire şi întreţinere a
elevilor din învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii
naţionale, din fondurile alocate din bugetul de stat, inclusiv pe parcursul anului şcolar 2023-2024.

Certificatele de absolvire şi competenţele profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după
trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor
instituţiilor civile de învăţământ cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.

Unităţile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun
mecanismelor de asigurare a calităţii, precum unităţile de învăţământ preuniversitar civil.
SECŢIUNEA 8:Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv

Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste
domenii.

(1)În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a)şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul primar;
b)elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c)planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit
criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e)programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv
respectă obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(2)Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei
publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii şi/sau a
instituţiilor publice de cultură, a Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, a Comitetului Olimpic
şi Sportiv Român şi/sau a Comitetului Naţional Paralimpic împreună cu Ministerul Educaţiei se
pot organiza clase/unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă,
integrat şi/sau suplimentar.
(3)Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în unităţile de învăţământ
preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau
sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, în conformitate cu
prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal
beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de
acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(5)Unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământul de artă şi învăţământul sportiv colaborează
cu unităţile de educaţie extraşcolară cu activităţi de profil în vederea susţinerii reciproce, în
conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei
organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creaţie artistică, competiţii sportive
sau concursuri sportive ori artistice, campionate şcolare, naţionale şi internaţionale, precum şi
festivaluri şi acordă burse sau alte forme de sprijin material.
(7)Ministerul Culturii, Ministerul Sportului şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, autorităţile publice locale, precum şi instituţiile de
cultură pot sprijini financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al
sportului.
(8)Ministerul Educaţiei colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice,
respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare
desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv integrat şi
suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naţional.
(9)Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul naţional pentru
sport în învăţământul preuniversitar, pentru promovarea educaţiei fizice şi sportului în rândul
elevilor.
(10)Ministerul Educaţiei împreună cu Agenţia Naţională Anti-Doping realizează Programul
naţional pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanţa
nealterată de mijloace şi metode interzise.

(1)Pentru activităţile sportive din învăţământul preuniversitar şi din învăţământul universitar, în
subordinea Ministerului Educaţiei funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar ca
instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat.
(2)Scopul Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării
continue, organizării şi funcţionării performante a sportului şcolar şi universitar la nivelul tuturor
elementelor sale de structură şi infrastructură.
(3)Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar are următoarele atribuţii principale, pe
componenta sportului şcolar:
a)promovează valenţele educative ale sportului, ca o componentă a educaţiei generale, contribuind
la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;
b)elaborează şi susţine strategia organizării şi dezvoltării activităţii sportive şcolare;
c)coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de
nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educaţiei;
d)coordonează activitatea asociaţiilor sportive şcolare din sistemul de învăţământ preuniversitar;
e)asigură cadrul organizatoric şi coordonează competiţiile sportive organizate de asociaţiile
sportive şcolare, colaborând, după caz, cu organele administraţiei publice locale, cu federaţiile
sportive naţionale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unităţile de învăţământ, cu alte
organisme şi organizaţii cu atribuţii în domeniul sportului;
f)exercită competenţă exclusivă pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub
egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar;
g)reprezintă interesele Ministerului Educaţiei în raport cu federaţiile sportive naţionale, Comitetul
Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul Naţional Paralimpic;
h)colaborează cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv
Român, Comitetul Naţional Paralimpic, administraţiile publice centrale şi locale pentru dezvoltarea
sportului şcolar;
i)beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive şcolare şi are
rol de autoritate finanţatoare pentru proiectele şi programele sportive iniţiate de către unităţile de
învăţământ pentru activitatea asociaţiilor sportive şcolare.
(4)Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se adoptă prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5)Atribuţiile Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar privind învăţământul superior sunt
prevăzute la art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
SECŢIUNEA 9:Învăţământul liceal vocaţional teologic

(1)Învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului naţional
de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului liceal vocaţional teologic, toate profilurile,
specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a
candidaţilor se aprobă conform prevederilor prezentei legi.
(3)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul liceal vocaţional
teologic se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu cultele religioase, şi sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în
colaborare cu Ministerul Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

În învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării
aptitudinilor specifice.

Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar liceal vocaţional teologic se
constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ.

Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal vocaţional teologic se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 10:Învăţământul liceal vocaţional pedagogic

(1)Învăţământul pedagogic se organizează ca învăţământ liceal vocaţional, cu durata de 4 ani,
pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.
(2)Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ liceal pedagogic preuniversitar sunt
unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţareevaluare
şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educaţie
timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală, pedagogia educaţiei nonformale şi
mediere şcolară.
(3)Organizarea învăţământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)În învăţământul pedagogic, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice.
Structura şi conţinutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional
pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ
preuniversitar definite potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu
prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic
unităţilor de învăţământ de aplicaţie pentru organizarea activităţilor de practică pedagogică pentru
elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de
formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare
relevante pentru domeniul educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de
formare psihopedagogică şi examenele pentru evoluţia în cariera didactică pentru maiştriinstructori
şi antrenori.
SECŢIUNEA 11:Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie

Şcolarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative şi centre de
detenţie se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de prezenta lege. Desfăşurarea
activităţilor de instruire şcolară în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se face în
baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului justiţiei care stabileşte cadrul de
colaborare între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, inclusiv între instituţiile aflate în
subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei - Administraţia
Naţională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.

(1)În sistemul penitenciar se organizează cursuri de şcolarizare pentru formele de învăţământ
obligatoriu şi pot fi organizate cursuri şi pentru alte programe educaţionale prevăzute de prezenta
lege.
(2)Şcolarizarea adulţilor, a minorilor şi a tinerilor din penitenciare, centre educative şi centre de
detenţie se realizează cu respectarea curriculumului naţional, în unităţi de învăţământ de masă/
special sau în clase de învăţământ special afiliate unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de
învăţământ special care funcţionează în locurile de detenţie.

(1)DJIP/DMBIP desemnează unităţile de învăţământ care asigură şcolarizarea persoanelor aflate în
detenţie, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative şi a centrelor de detenţie.
(2)Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic
repartizat de către DJIP/DMBIP şi salarizat de unitatea de învăţământ preuniversitar la care sunt
arondate formaţiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative şi
centrelor de detenţie, după caz, în condiţiile legii.
(3)În conţinutul documentelor şcolare nu se fac menţiuni cu privire la absolvirea cursurilor în
perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.
(4)Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul
Justiţiei şi alte autorităţi responsabile elaborează cadrul normativ de inserţie pe piaţa muncii a
persoanelor prevăzute la alin. (1).

(1)Formaţiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din
8-12 elevi.
(2)În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite şi din grupe
de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcţie de posibilităţile
logistice ale locului de detenţie, dar nu mai mult de 20 de elevi.

Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei colaborează
în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor profesionale necesare personalului didactic care
asigură instruirea şcolară a persoanelor aflate în detenţie.
SECŢIUNEA 12:Învăţământul postliceal

(1)Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul
naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Învăţământul postliceal este finanţat de la bugetul de stat, pentru cifra de şcolarizare aprobată
prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile prezentei legi.
(3)Învăţământul postliceal special este integral subvenţionat de stat.
(4)Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca
structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terţiare
nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al
ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Reglementările privind organizarea învăţământului liceal tehnologic dual se aplică în mod
corespunzător şi învăţământului postliceal dual.
(7)Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(8)Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de
numărul de credite ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, conform metodologiei prevăzute la
art. 187 alin. (11).
(9)Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de
învăţământ postliceal pot şcolariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităţilor publice locale.
Veniturile obţinute din taxa de şcolarizare se utilizează exclusiv pentru finanţarea activităţii pentru
care au fost instituite.
(10)Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanţată de către
solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care
asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru
învăţământul postliceal în parteneriat public-privat.
(11)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat, finanţat
integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori
prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (9) din Legea
învăţământului superior nr. 199/2023, şi se comunică Ministerului Educaţiei.
(12)Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei. Unitatea/Instituţia elaborează, în baza criteriilor generale, o
metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesaţi.
(13)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, admiterea se realizează în conformitate cu dispoziţiile
metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuţii în domeniu. Unităţile/Instituţiile de
învăţământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.
(14)Pot să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile prevăzute la alin. (12), absolvenţii de
liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învăţământului postliceal, organizat pentru
calificări de nivel 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, probele de admitere pot viza şi
recunoaşterea unor competenţe necertificate, dobândite în mod nonformal şi informal.
(15)Învăţământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul
de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16)Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat, admişi pe locurile finanţate de la
bugetul de stat, pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult
două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la
nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.
(17)Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a
calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5,
stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului în format
Europass.
(18)Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională
obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor
senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.
(19)Unităţile de învăţământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terţiare nonuniversitare,
sunt autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.
(20)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de
certificare a calificării profesionale se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort.
SECŢIUNEA 13:Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

(1)Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba
maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2)Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de
oricare dintre:
a)autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre;
b)cultele recunoscute de lege;
c)persoane juridice de drept privat;
d)ministrul educaţiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).
(3)În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor, tutorilor sau
reprezentanţilor legali sau a unei entităţi menţionate la alin. (2), grupe, clase sau unităţi de
învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(4)În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau
în cadrul secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativteritorială,
se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condiţiile
legii. Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unităţii administrativteritoriale
nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile
minorităţilor naţionale, aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau
vocaţionale.
(5)Elevii care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială
de domiciliu sunt sprijiniţi în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor
sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul care deserveşte unitatea de învăţământ
preuniversitar cu predare în limba maternă.
(6)Prevederile alin. (5) se aplică şi pentru transportul în cadrul aceleiaşi unităţi administrativteritoriale,
în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăţa în
limba maternă.
(7)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori
este un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă
profesională.
(8)În centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, organizate conform art. 122,
în unităţile de educaţie extraşcolară, respectiv instituţii de nivel judeţean, din judeţele în care
funcţionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, se asigură încadrarea cu
specialişti care fac dovada cunoaşterii limbii minorităţii respective, prin respectarea criteriilor de
competenţă profesională.
(9)Personalul didactic de predare care desfăşoară activităţi didactice la grupe sau clase cu predare
integrală în limba minorităţilor naţionale, precum şi consilierii şcolari/logopezii/profesorii
itineranţi care desfăşoară activităţi specifice în unităţi de învăţământ cu clase cu predare în limba
maternă trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective
şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare. Fac excepţie de la obligativitatea de a
face dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective personalul didactic
care predă Limba şi literatura română.
(10)Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare atât pe suport hârtie, cât şi în format digital
specifice disciplinelor predate în limba maternă, şi manuale şcolare, care pot fi: manuale elaborate
în limba de predare a minorităţilor naţionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de
import, avizate de Ministerul Educaţiei, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de
utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conţinuturilor digitale aferente manualelor în
cauză.
(11)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, inscripţionarea
spaţiilor comune, publicarea informaţiilor pentru elevi şi profesori, precum şi afişajul de orice fel
se vor realiza în limba română şi în limba minorităţii respective.

(1)În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate
disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2)Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar
după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv
cu implicarea de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale
respective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei
minorităţi naţionale, la cererea părinţilor/reprezentantului legal, la solicitarea organizaţiei
minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea
respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităţilor
naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în
unităţile de învăţământ cu predare în limba română.
(4)În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de evaluare la Limba şi literatura
maternă, la Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se
realizează în limba maternă pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de
colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective şi aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile
minorităţii naţionale sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în
limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca
disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.
(6)În învăţământul liceal şi postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele
şi modulele de pregătire de specialitate se asigură însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba
română.
(7)În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi
susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
(8)Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele
de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituţiilor echivalente,
respectând criteriile de competenţă profesională, potrivit legii.
(9)În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu
părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor, preşcolarilor şi ai antepreşcolarilor se poate folosi şi limba
de predare.
(10)În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică
în scris şi oral şi în limba de predare.
(11)Testele, evaluările şi subiectele de examen la disciplina Limba şi literatura română se
elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).
(12)Testele de evaluare şi subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar pentru
elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe baza
cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul naţional.
(13)În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi
manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a
însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
(14)În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale
din România.
SECŢIUNEA 14:Învăţământul pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării şi
românii reîntorşi în ţară

(1)Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români de pretutindeni
aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru
Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip "şcoală românească din afara
graniţelor ţării", cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale
ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin
Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, în conformitate cu legislaţia statului
respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi
români.
(3)Unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (2) se vor înfiinţa, cu prioritate, în state în care există
comunităţi româneşti istorice sau însemnate numeric.
(4)Absolvenţii de liceu prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la un examen naţional de bacalaureat
special organizat în România.
(5)Absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la evaluarea
naţională sau, după caz, la examenul naţional de bacalaureat, special organizate în România.
(6)Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, procedura, precum şi modul de organizare şi
desfăşurare a evaluării naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se
stabilesc de Ministerul Educaţiei, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ înfiinţate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un
registru special gestionat de Ministerul Educaţiei conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(8)În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară
după perioade îndelungate petrecute în afara graniţelor României.
(9)La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de
învăţământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităţilor de
învăţământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel
corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi integrarea
facilă în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
(10)Pentru organizarea şi predarea noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cadrul
grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare şi schimburi de bune practici cu
persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educaţiei, Cercetării
şi Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de
învăţământ din state membre ale Uniunii Europene.
(11)Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să
studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza
metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.
(12)Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de şcolarizare.
(13)Condiţiile de şcolarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al
ministrului educaţiei, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(14)Condiţiile de finanţare a beneficiarilor de burse prevăzuţi la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(15)În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa
în unităţi de învăţământ din străinătate pentru predarea limbii române şi, respectiv, a unor
discipline nonlingvistice în limba română. Condiţiile financiare aplicabile şi forma de angajare se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(16)Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de
75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la
alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, pe teritoriul României.
(17)La întoarcerea în ţară, elevii pot fi înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar pe baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Se înfiinţează Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare
CNRID, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu
personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din
subvenţii de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească şi dialogul
intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă,
cultură şi civilizaţie românească în străinătate.
(2)Metodologiile şi programele de limbă, cultură şi civilizaţie românească, ca parte a
învăţământului antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2¹)Programele prevăzute la alin. (2) sunt organizate de CNRID sau Institutul Limbii Române,
după caz, potrivit ordinului ministrului educaţiei.
(3)CNRID oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească, precum şi alte programe
educaţionale de interes general, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, cetăţenilor români şi
străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi unei oferte proprii.
(4)Ministerul Educaţiei şi/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru
implementarea programelor în unităţile de învăţământ din străinătate.
(5)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNRID se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
(6)Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a)să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2);
b)să primească finanţări din bugetul de stat;
c)să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;
d)să elibereze atestate, diplome şi certificate de studiu.
(7)CNRID are acces şi promovează toate resursele educaţionale deschise ale Ministerului
Educaţiei.
(8)CNRID utilizează resurse educaţionale deschise care includ Biblioteca şcolară virtuală şi
Platforma şcolară de e-learning "Învăţăm în România". Acestea vor cuprinde cel puţin următoarele:
programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri
metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 15:Asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ preuniversitar

(1)Siguranţa în unităţile de învăţământ se realizează sub coordonarea prefectului şi este în
responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a inspectoratelor judeţene de poliţie, a Direcţiei Generale de
Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori a inspectoratelor judeţene de jandarmi, a centrelor de
prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2)La nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, sub coordonarea prefectului, se elaborează
sistemul-cadru de asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar, a siguranţei elevilor
şi a personalului didactic de către reprezentanţii autorităţilor prevăzute la alin. (1), care se aprobă
de prefect.
(3)În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, consiliul de administraţie, după consultarea
consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi
asociaţiei de părinţi, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea
condiţiilor de acces în şcoală al profesorilor, elevilor şi al vizitatorilor. Regulamentul este publicat
pe site-ul unităţii de învăţământ şi comunicat autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(4)Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă
bugetelor locale sumele necesare consiliilor judeţene/Consiliului General al Municipiului
Bucureşti şi consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor
unităţilor de învăţământ, pentru iluminat şi pentru alte măsuri pentru creşterea siguranţei
unităţilor de învăţământ, la solicitarea consiliului de administraţie al acestora, cu sprijinul de
specialitate acordat de poliţie, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
*) Aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
(5)Autorităţile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecţia
unităţilor de învăţământ, elaborând şi derulând programe sau proiecte de prevenire a violenţei în
mediul şcolar. Biroul de siguranţă şcolară din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie/
Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Bucureşti întocmeşte un raport semestrial privind
siguranţa în şcoli, care este adus la cunoştinţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral
şi a instituţiilor prevăzute la alin. (1).

(1)În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la iniţiativa
Ministerului Educaţiei, aprobă prin hotărâre Planul naţional pentru siguranţa în învăţământul
preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.
(2)PNSIP include următoarele:
a)prioritizarea şi proiectarea investiţiilor în rezilienţa infrastructurii;
b)propunerea de standarde de siguranţă pentru unităţile de învăţământ;
c)dotarea unităţilor de învăţământ în conformitate cu standardele din domeniu;
d)expertizarea şi reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care se află în
clasele de risc seismic RsI, RsII şi RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri
pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.
(3)Prevenirea situaţiilor de urgenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar se asigură prin:
a)menţinerea condiţiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu şi
privind securitatea în caz de risc seismic a construcţiilor unităţilor de învăţământ;
b)respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a Normelor specifice de
apărare împotriva incendiilor;
c)respectarea Normelor generale de protecţie în caz de risc seismic;
d)instruirea personalului unităţilor de învăţământ preuniversitar şi educarea beneficiarilor primari
privind modul de comportare în situaţii de urgenţă.
(4)Ministerul Educaţiei asigură cuprinderea în curriculumul şcolar a unor teme specifice apărării
împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur şi protecţiei civile pentru educarea
beneficiarilor primari.
(5)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură cel puţin de două
ori pe an şcolar, dintre care cel puţin o dată prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele
pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(6)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură şi prin acţiuni
organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(7)Acţiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activităţi de informare preventivă,
exerciţii privind modul de comportare în situaţii de urgenţă, lecţii deschise şi organizarea cercurilor
tehnico-aplicative.
(8)Activităţile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin
comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor interne.
(9)În acţiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi
Bucureşti-Ilfov pot fi utilizate şi centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii
de Urgenţă.
(10)DJIP/DMBIP şi instituţia prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării
măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) şi întocmirii unui raport anual.

(1)În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la
iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, denumit în continuare PNCVS.
(2)PNCVS vizează prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau
favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca
violenţă verbală, fizică, psihologică - bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică,
cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea
beneficiarilor primari şi a personalului din învăţământ.
(3)În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului
preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unei evaluări a climatului şcolar,
în colaborare cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate,
precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă socială, direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţile de învăţământ adoptă planuri de prevenire şi
reducere a violenţei în şcoli.
(4)Regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ trebuie să prevadă:
a)procedura de acces al persoanelor din afara unităţii de învăţământ;
b)procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;
c)metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de
învăţământ.
(5)La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii/reprezentanţii legali pot raporta suspiciunile şi
cazurile de violenţă oricărui membru al personalului şcolii.
(6)Personalul şcolii, preşcolarul, elevul, părintele/reprezentantul legal care are suspiciuni privind o
situaţie de violenţă asupra beneficiarilor primari sau personalului şcolii este obligat să acţioneze în
acord cu Procedura de management a cazurilor de violenţă, aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(7)Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra
copilului la numărul naţional 119 şi să colaboreze cu direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
(8)Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ are
obligaţia să sesizeze poliţia şi să colaboreze cu organele de anchetă.
(9)Unităţile de învăţământ sunt obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin
pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autori adecvate la
gravitatea cazului de violenţă, la cauzele/efectele posibile ale situaţiei de violenţă şi la nevoile
educaţionale/profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor implicaţi, la nivelul
unităţii de învăţământ.
(10)Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor beneficiază de
servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu
medical, servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă
clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe perioadă determinată.
(11)Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă beneficiază de servicii decontate de
intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar.

(1)Unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorităţii simple a părinţilor
sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de
învăţământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării
pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de
violenţă fizică şi/sau psihică care pot apărea în spaţiul şcolar.
(2)În situaţii excepţionale, atunci când există un risc crescut de violenţă în spaţiul şcolar, fiind
înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârşirea unor acte de violenţă fizică şi/sau
psihică, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în
scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică, decizia privind instalarea unui sistem de
supraveghere poate fi efectuată doar cu informarea persoanelor vizate, prevăzute la alin. (1).
(3)Hotărârea de instalare şi/sau de punere în funcţiune a sistemelor de supraveghere audio-video,
în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), se ia de către consiliul de administraţie prin decizie, avizată
de director, pentru o perioadă de maximum 1 an calendaristic. Perioada de 1 an calendaristic poate
fi prelungită, prin decizie a consiliului de administraţie, avizată de director, în situaţia în care
circumstanţele care au stat la baza luării acesteia se menţin, cu aplicarea alin (2). Decizia de
supraveghere audio-video şi decizia de prelungire a supravegherii audio-video se iau în baza
consultării prealabile a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a
personalului administrativ şi cu informarea persoanelor vizate, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1).
(4)Sistemele de supraveghere audio-video pot fi instalate în spaţiul şcolar, după cum urmează: în
sălile de clasă, în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de festivităţi, pe holurile căminelor sau
internatelor, precum şi în sălile de sport, cu excepţia vestiarelor şi a grupurilor sanitare.
(5)Unitatea de învăţământ preuniversitar îşi asumă răspunderea cu privire la respectarea
prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din
27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu
caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018
privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce
priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi
de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu
modificările ulterioare, şi în acest sens instituie garanţii care se referă la:
a)respectarea modului de prelucrare a datelor cu caracter personal şi a perioadei de stocare, precum
şi ştergerea acestora după expirarea perioadei de stocare;
b)asigurarea securităţii şi confidenţialităţii înregistrărilor audio-video;
c)stabilirea condiţiilor tehnice, astfel încât datele cu caracter personal să nu fie diseminate în
spaţiul public;
d)respectarea condiţiilor în care se realizează accesul la înregistrări;
e)informarea persoanelor vizate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar au următoarele obligaţii:
a)de a folosi înregistrările audio-video numai în scopul cercetării cazurilor de violenţă, fizică sau
psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecţia bunurilor şi valorilor, care se produc în spaţiul
şcolar;
b)de a utiliza numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit închis, care nu
permit configurarea sau accesul din afara unităţii de învăţământ;
c)de a desemna o persoană cu atribuţii de monitorizare a funcţionării sistemului de supraveghere
audio-video, de regulă un cadru didactic, precum şi un responsabil cu protecţia datelor cu caracter
personal, de regulă directorul adjunct sau un membru al consiliului de administraţie, după caz;
d)de a asigura stocarea şi păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor
audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, cu excepţia cazurilor temeinic justificate când această
perioadă se prelungeşte până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate, după care
aceste informaţii se şterg automat;
e)de a nu folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice sau
în soluţionarea contestaţiilor privind evaluarea elevilor la orele de curs;
f)de a asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio-video;
g)de a pune la dispoziţia organelor de urmărire penală înregistrările audio-video, dacă există o
solicitare în acest sens.
(7)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul
confidenţial şi privat al înregistrărilor audio-video.
(8)Înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu pot fi comercializate şi nu
pot fi făcute publice.
(9)Accesul la înregistrările audio-video se face în baza unei cereri scrise, motivată, aprobată
de directorul unităţii de învăţământ, numai prin vizualizarea acestora, de către următoarele
categorii de persoane:
a)părintele sau reprezentantul legal al elevului minor, elevul major sau personalul unităţii de
învăţământ preuniversitar;
b)reprezentaţii DJIP/DMBIP, ai Ministerului Educaţiei şi ai direcţiei generale de asistenţă socială
şi protecţia copilului;
c)psihologul/consilierul şcolar din unitatea de învăţământ preuniversitar, cu acordul părintelui sau
reprezentantului legal al elevului minor sau al elevului major.
(10)Cererea prevăzută la alin. (9) trebuie să conţină şi perioada de timp corespunzătoare
înregistrărilor care se solicită.
(11)Persoanele care au acces la înregistrările audio-video din spaţiul şcolar prevăzut la alin. (4) nu
pot publica aceste materiale şi nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau
integrităţii fizice sau psihice a beneficiarilor primari, a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai
acestora sau a personalului angajat în unităţile de învăţământ preuniversitar.
(12)În învăţământul preuniversitar, susţinerea evaluării naţionale, a admiterii la liceu, a
examenelor naţionale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susţinute de către
cadrele didactice presupune:
a)supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul evaluării/examenelor
naţionale susţinute de absolvenţii claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/a XIII-a;
b)supravegherea audio-video a probelor şi a activităţilor specifice din cadrul examenului naţional
de definitivare în învăţământ/licenţiere, respectiv a probelor şi a activităţilor specifice concursului
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum şi ale concursului
pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(13)Unităţile administrativ-teritoriale sau Ministerul Educaţiei pot asigura fonduri pentru
achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video de către unităţile de învăţământ
preuniversitar.
(14)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, Ministerul
Educaţiei elaborează instrucţiuni privind monitorizarea audio-video care se efectuează în cadrul
unităţilor de învăţământ preuniversitar şi evaluarea impactului asupra protecţiei datelor, aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1)Statul garantează dreptul la o educaţie incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai
educaţiei, respectând principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la
educaţie al fiecărui copil şi reprezintă procesul şi măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul
şi condiţiile pentru atingerea finalităţilor educaţionale, dezvoltarea comportamentelor adaptative,
dezvoltarea abilităţilor cognitive, construirea unor relaţii afective pozitive, asigurarea stării de bine,
cu accent pe nevoile şi pe particularităţile individuale ale fiecărui copil.
(2)Educaţia incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilităţi şi
nevoi de învăţare unice, cu o atenţie specială în ceea ce priveşte copiii expuşi riscului de
marginalizare, excludere sau de a avea rezultate şcolare scăzute.
(3)Se consideră în risc de excluziune şcolară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare,
discriminare, desconsiderare a identităţii lor culturale, segregare, abandon şcolar şi insucces şcolar
din cauza apartenenţei lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural,
minoritate naţională, remigranţi sau audienţi, refugiaţi, zone rurale sau urbane marginalizate, copii
cu cerinţe educaţionale speciale, copii cu dizabilităţi, copii separaţi temporar sau definitiv de
părinţi, gravide şi mame minore, copii şi tineri din cadrul comunităţilor de romi vulnerabile, copii
şi tineri din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie, copii victime ale violenţei, ale
abuzului, neglijării sau ale exploatării şi ale oricărei forme de violenţă asupra lor, copii şi tineri
consumatori de droguri.
(4)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, denumit în continuare CNEI,
instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate
juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. În cadrul
CNEI funcţionează Departamentul de cercetare în educaţie incluzivă şi specială. În domeniul
incluziunii, Ministerul Educaţiei implementează politici publice cu sprijinul CNEI.
*) prevederile art. 67 alin. (4) prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(5)CNEI are următoarele atribuţii:
a)susţinerea Ministerului Educaţiei în elaborarea strategiilor privind asigurarea educaţiei incluzive
pentru toţii copiii, alături de alţi factori interesaţi;
b)coordonarea metodologică a activităţii CJRAE/CMBRAE şi a serviciilor educaţionale incluzive
asigurate de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă;
c)propunerea normelor metodologice Ministerului Educaţiei, după consultarea specialiştilor din
CJRAE/CMBRAE şi din învăţământul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea
între niveluri de sprijin şi privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform
prevederilor art. 69, în unităţile de învăţământ, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie
incluzivă şi în unităţile şcolare speciale;
d)elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea de politici publice şi programe integrate şi
bazate pe evidenţe, care susţin educaţia incluzivă, respectând interesul superior al copiilor în risc
de excluziune şcolară. O importanţă ridicată se va acorda intervenţiilor timpurii de incluziune
educaţională;
e)implementarea măsurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu
tulburări specifice de învăţare;
f)dezvoltarea şi promovarea de metodologii, instrumente şi resurse educaţionale care susţin
educaţia incluzivă şi facilitează adaptarea procesului de predare-învăţare-evaluare pentru diferite
categorii de copii aflaţi în risc de excluziune şcolară;
g)organizarea cadrului de asistenţă psihopedagogică, integrare socială şi culturală în mediul şcolar,
consiliere şcolară şi profesională, terapie logopedică, mediere şcolară, prevenirea
comportamentelor de risc, intervenţie în situaţii de violenţă şcolară şi asistenţă medicală destinate
copiilor/elevilor în risc de excluziune şcolară;
h)dezvoltarea strategiilor de inserţie socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alţi factori
interesaţi;
i)asigurarea de sprijin pentru unităţile de învăţământ de masă şi special în desfăşurarea unui proces
permanent de îmbunătăţire a managementului, a politicilor educaţionale, a practicilor şi culturii
organizaţionale, astfel încât resursele existente să fie utilizate în scopul susţinerii participării la
procesul de învăţământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunităţi;
j)colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde naţionale de calitate care vizează
educaţia incluzivă, inclusiv specială;
k)dezvoltarea şi implementarea unor programe naţionale de formare continuă a personalului
didactic de predare din sistemul naţional de învăţământ, în domeniul educaţiei incluzive;
l)realizarea de studii şi cercetări în domeniul educaţiei incluzive;
m)colaborarea cu unităţile de învăţământ tehnologic special în vederea inserţiei socioprofesionale a
elevilor cu dizabilităţi pe piaţa muncii;
n)evaluarea periodică a nevoilor de specialişti din domeniul educaţiei incluzive şi propunerea
Ministerului Educaţiei de măsuri în vederea adaptării resurselor umane din unităţile de învăţământ
la numărul de beneficiari primari.
(6)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNEI se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
*) prevederile art. 67 alin. (6)-(8) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(7)Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate:
a)să primească finanţări din partea altor instituţii publice sau private;
b)să exploateze drepturi de proprietate intelectuală.
*) prevederile art. 67 alin. (6)-(8) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(8)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar se realizează cel puţin o camerăresursă
pentru suport educaţional şi psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, în termen de un an şcolar de la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic sunt dotate
corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere, asistenţă psihopedagogică,
sprijin educaţional, logopedie şi/sau alte terapii specifice.
*) prevederile art. 67 alin. (6)-(8) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(9)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu instituţiile abilitate, elaborează standarde privind
asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unităţile de învăţământ
preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adoptă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(10)Unităţile de învăţământ colaborează cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al
sănătăţii, al ordinii publice şi securităţii, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum şi cu
furnizori licenţiaţi şi acreditaţi din domeniul serviciilor sociale şi de sănătate.
(11)Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să comunice autorităţilor abilitate
suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12)Personalul unităţilor de învăţământ este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor
privind situaţia economică, socială, familială, legală şi de sănătate a preşcolarilor/elevilor, cu
excepţia contextelor în care acestea sunt necesare personalului sau autorităţilor abilitate pentru
luarea de decizii şi intervenţii în beneficiul superior al copilului.
SECŢIUNEA 2:Educaţia specială

(1)Educaţia specială reprezintă forma de educaţie flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din
cauza unor dizabilităţi mintale, psihice, intelectuale şi/sau senzoriale, precum şi din cauza unor
dizabilităţi fizice, motorii şi neuromotorii, tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare
socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse
şi de sprijin specializat.
(2)Educaţia specială se desfăşoară prin intermediul învăţământului special şi special integrat
şi vizează:
a)beneficiarii primari cu CES integraţi în învăţământul de masă, care urmează curriculumul
învăţământului de masă;
b)beneficiarii primari cu CES integraţi în clase/grupe speciale organizate în învăţământul de masă,
care urmează curriculumul învăţământului de masă sau special;
c)beneficiarii primari cu CES din învăţământul special, care urmează curriculumul învăţământului
special;
d)beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru
care se organizează "Şcoala din spital";
e)beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt
nedeplasabili, pentru care se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)Educaţia specială se asigură începând cu nivelul antepreşcolar până inclusiv la nivelul
postliceal, diferenţiat, în funcţie de cerinţele educaţionale speciale ale acestora:
a)prin adaptarea curriculumului şcolar şi completarea, prin intervenţie specifică, a procesului de
predare-învăţare-evaluare;
b)prin activităţi complementare.
(4)Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaţionale şi de asistenţă beneficiarilor
primari cu cerinţe educaţionale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum şi de
implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(5)Educaţia beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învăţare (TSI), dislexie, disgrafie,
disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii.
Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învăţare
este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Evaluarea şi diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face
inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare
evaluată, conform unui protocol naţional de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(7)Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ
din România, este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de
necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(8)Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată,
adaptată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată
persoanelor cu CES. Învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin
cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu CES în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din
învăţământul de masă.
(9)Tipurile de unităţi/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de
organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a
educaţiei incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Unităţile de învăţământ de masă pot colabora cu facultăţi de psihologie acreditate şi licee
pedagogice, pentru ca studenţii şi elevii respectivelor facultăţi sau licee aflaţi în practică să asiste
elevii cu CES şi/sau dizabilităţi în timpul orelor de curs.

(1)În învăţământul antepreşcolar, educaţia specială se organizează sub forma grupelor de
intervenţie timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilităţi fizice, intelectuale şi/sau
senzoriale, a unor tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte
boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare şi
compensare, precum şi servicii specializate de asistenţă socială, medicală, psihologică, consiliere
psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate şi potrivite nevoilor educaţionale specifice.
Modul de organizare, terapiile şi serviciile de intervenţie timpurie sunt reglementate prin
metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului sănătăţii şi al
ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(2)În învăţământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învăţământul
preşcolar, educaţia specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a)sprijin special de nivel I - bazal;
b)sprijin special de nivel II - suplimentar;
c)sprijin special de nivel III - intensiv;
d)sprijin special de nivel IV - special.
(3)Sprijinul special de nivel I - bazal - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază
preşcolarii/elevii identificaţi cu CES‚ inclusiv dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare‚ în urma
evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învăţământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin
flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învăţământ‚ prin acces la
instrumente compensatorii/de dispensare şi/sau utilizare de tehnologii asistive.
(4)Elevii cu nivel de sprijin I - bazal - beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi de intervenţii de
specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi,
profesori kinetoterapeuţi, profesori-consilieri şcolari, profesori-psihologi şcolari, analişti
comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi de activităţi pentru sprijin educaţional
oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spaţii
dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi
de învăţământ liceal special.
(5)Sprijinul special de nivel II - suplimentar - reprezintă o formă de educaţie specială de care
beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu CES, inclusiv cu dizabilităţi şi tulburări specifice de
învăţare, inclusiv cei aflaţi anterior în nivelul de sprijin I - bazal care necesită adaptări curriculare
parţiale, activităţi de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de
cadre didactice de sprijin, în timpul şi în afara orelor de curs, în sala de clasă şi/sau în camereleresursă
pentru suport educaţional şi psihopedagogic şi alte spaţii dedicate, inclusiv din centrele
şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ special.
(6)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin II - suplimentar - beneficiază de o reducere a
componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul şcolar pentru a permite
activităţi terapeutice cu specialiştii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri şcolari,
profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari,
analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin educaţional
oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate, inclusiv din
centrele de educaţie incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unităţi de învăţământ special. La acest
nivel, în funcţie de nevoi, preşcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale
unui facilitator şi ale unui interpret mimico-gestual.
(7)Sprijinul special de nivel III - intensiv - reprezintă o formă de educaţie specială de care
beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale‚ inclusiv dizabilităţi,
care urmează:
a)curriculumul pentru învăţământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activităţi de
sprijin sporit între 2-4 ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, şi intervenţii
individualizate specifice, precum şi intervenţii din partea echipei multidisciplinare de profesoriconsilieri
şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesoripsihologi
şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru
sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii
dedicate;
b)un curriculum modificat şi programe speciale, precum şi intervenţii individualizate complexe şi
integrate.
(8)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin III - intensiv:
a)desfăşoară cel mult 70% din activităţile de învăţare în spaţii speciale din cadrul unităţilor de
învăţământ preuniversitar, în grupuri reduse, sau în unităţi de învăţământ special, inclusiv în centre
şcolare de educaţie incluzivă;
b)participă la activităţi limitate de educaţie generală, în funcţie de propriul profil.
(9)Sprijinul special de nivel IV - special - reprezintă o formă de educaţie specială care se
desfăşoară în unităţi de învăţământ special. Preşcolarii/Elevii desfăşoară activităţi de învăţare,
terapii educaţionale complexe şi integrate şi terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de
profesori-logopezi, profesori psihopedagogi şi profesori kinetoterapeuţi, implementate de către
cadre didactice în unităţile de învăţământ special, pentru preşcolarii/elevii cu CES şi/sau cu
dizabilităţi ale căror obiective de creştere, dezvoltare sau învăţare nu pot fi atinse prin alte măsuri
de sprijin educaţional incluziv.
(10)CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE şi DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie,
comisiile responsabile la nivel judeţean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul
învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate,
prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).
(10¹)Până la înfiinţarea şi operaţionalizarea CNEI, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul
Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, nominalizează, prin decizie,
comisiile responsabile la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru stabilirea nivelului de
sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei
evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).
(11)Componenţa comisiei responsabile cu orientarea şcolară şi profesională a copiilor şi tinerilor
cu CES, la nivel judeţean, pentru stabilirea nivelului de sprijin şi a serviciilor de intervenţie
necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.
(12)Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă şi de şcolarizare. În funcţie de
evoluţia preşcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preşcolarul/elevul în cauză poate
transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunităţii
emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare
poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.
(13)Pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se elaborează de către
echipa multidisciplinară constituită de CJRAE/CMBRAE planul educaţional personalizat, care va
include şi servicii pentru familie, servicii psihologice şi servicii de asistenţă psihopedagogică,
servicii de sprijin în învăţare, terapii specifice, kinetoterapie şi facilitare. Planul educaţional
personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educaţional al elevului. Modelul
planului educaţional personalizat, precum şi modul de întocmire şi de monitorizare a acestuia se
aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de
şanse şi al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(14)Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare şi control şi personalului
didactic auxiliar cu atribuţii în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile
prevăzute la art. 67, de a îndeplini activităţi de orientare către învăţământul special în mod abuziv
este abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.
(15)Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale se asigură condiţii de egalizare de şanse, în
funcţie de tipul de tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învăţare, cât şi la
susţinerea evaluării naţionale, a examenului naţional de bacalaureat şi a examenelor de certificare a
competenţelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei.
(16)În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c),
procesul educaţional se poate desfăşura şi în cadrul grupelor/claselor organizate în unităţile de
învăţământ de masă.
(17)Orientarea/Reorientarea dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers a
copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinţilor/reprezentantului legal ai/al acestuia.
Aceştia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de
zile de la data comunicării deciziei.

(1)Educaţia specială se organizează, în general, în unitatea de învăţământ de proximitate a
domiciliului elevului. În situaţia în care tipul de sprijin menţionat la art. 69 nu se poate asigura în
unitatea de învăţământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea
mai apropiată unitate de învăţământ care asigură sprijinul necesar.
(2)Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiştii din cadrul CJRAE/
CMBRAE şi din cadrul unităţilor de învăţământ special, care reprezintă centre-resursă pentru
educaţia specială din toate unităţile de învăţământ.
(3)În lipsa personalului necesar, directorul unităţii de învăţământ, cu acordul consiliului de
administraţie, poate achiziţiona serviciile necesare îndeplinirii obligaţiilor legale, costurile fiind
acoperite din finanţarea de bază potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (2) lit. c) şi alin. (6).
(4)Toate activităţile şi serviciile de educaţie specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.
(5)Antepreşcolarii/Preşcolarii/Elevii cu CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ de masă
sau în unităţi de învăţământ special, de stat şi particulare, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ
decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului şcolar, de una dintre următoarele
forme de sprijin:
a)vouchere educaţionale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenţii
psihopedagogice şi materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat;
*) Aplicarea prevederilor art. 70 alin. (5) lit. a) se suspendă până la începutul anului şcolar
2027-2028.
b)asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor
şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminţii şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii
aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate din cadrul
direcţiilor generale judeţene/direcţiei municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia
copilului.
(6)Procedura de acordare a voucherelor educaţionale pentru servicii de sprijin, intervenţii
psihopedagogice şi materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul
Educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează beneficiari primari cu CES pot
beneficia şi de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organisme private autorizate, al
persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi
recuperare.

(1)Prin excepţie de la prevederile art. 15, durata şcolarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu
până la 3 ani şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de tipul şi nivelul de severitate a
dizabilităţii şi a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Educaţia specială realizată în cadrul învăţământului special şi special integrat dispune de planuri
de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de
metodologii didactice alternative, precum şi de metode de evaluare adaptate tipului şi nivelului de
severitate a dizabilităţii şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanţării de bază, finanţarea per
elev/preşcolar din unităţile de învăţământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II şi, după
caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit
dispoziţiilor art. 139 alin. (6).
(4)Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III şi IV pot dobândi calificări profesionale
corespunzătoare tipului şi gradului de dizabilitate, în unităţile de învăţământ special şi de masă, cu
consultarea factorilor locali interesaţi.
(5)Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4,
conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe
profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(6)În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale
speciale, Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, organizează
ateliere protejate, care pot fi oferite şi de furnizori publici şi privaţi de servicii sociale acreditaţi sau
întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înfiinţate şi în unităţile de învăţământ special,
inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.
(7)Ministerul Educaţiei stabileşte, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu
alte autorităţi responsabile, cadrul legal pentru încurajarea şi facilitarea accesului şi participării pe
piaţa forţei de muncă şi/sau în învăţământul superior a beneficiarilor primari cu CES.
SECŢIUNEA 3:Şcoala din spital

(1)Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care
necesită spitalizare şi/sau tratament/monitorizare ori aflaţi la recuperare se organizează "Şcoala din
spital", în cadrul căreia procesul de învăţământ se realizează individual, în grupe sau clase, în
unitatea sanitară în care aceştia sunt în tratament, în monitorizare medicală sau la recuperare.
(2)Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii care, din motive medicale sau din cauza unei
dizabilităţi, sunt nedeplasabili se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată,
în funcţie de nevoile acestora, în conformitate cu metodologia de organizare şi funcţionare a
şcolarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Înscrierea antepreşcolarului, preşcolarului sau a elevului în "Şcoala din spital" sau şcolarizarea
la domiciliu se realizează la cererea părinţilor/reprezentantului legal, în conformitate cu
metodologia de organizare şi funcţionare a şcolilor din spital şi a şcolarizării la domiciliu, aprobată
prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(4)Antepreşcolarul, preşcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul
unităţii de învăţământ la care a fost şcolarizat anterior înscrierii în "Şcoala din spital" şi are dreptul
de a reveni în unitatea de învăţământ, oricând în timpul anului şcolar.
(5)Preşcolarilor cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în grupa mare, diagnosticaţi cu boli
cronice invalidante, cu afecţiuni maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care
necesită spitalizare îndelungată şi/sau imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa
pregătitoare în unitatea de învăţământ din circumscripţia arondată.
(6)Elevii cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticaţi cu boli cronice
invalidante, cu afecţiuni maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care necesită
spitalizare îndelungată şi/sau imobilizare la domiciliu, sunt admişi pe locuri speciale în clasa a IX-a
fără susţinerea evaluării naţionale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de
organizare şi desfăşurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educaţiei şi dată publicităţii,
pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.
(7)În situaţia în care antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este înscris la "Şcoala din spital" şi, în
timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru şcolarizarea la domiciliu cu
prezenţa fizică a cadrului didactic sau în unitatea de învăţământ de provenienţă sau în regim online/
hibrid, în funcţie de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinţilor/reprezentantului
legal.
(8)Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează antepreşcolari, preşcolari şi elevi
prevăzuţi la alin. (1), denumite "şcoli din spital", pot fi organizate:
a)în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, prin ordin al ministrului
educaţiei, la propunerea senatelor universitare, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea
parcurg toate etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de lege;
b)în colaborare cu DJIP/DMBIP, direcţiile de sănătate publică judeţene/Direcţia de Sănătate
Publică a Municipiului Bucureşti şi unităţi sanitare ca unităţi de învăţământ cu personalitate
juridică sau ca structură arondată a unei alte unităţi de învăţământ.
(9)Metodologia-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea şcolilor din spital se aprobă
prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(10)"Şcoala din spital" înfiinţată în cadrul unei instituţii de învăţământ superior cu facultăţi de
medicină poate asigura procesul instructiv-educativ pentru antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din
spitalele aflate în judeţele în care desfăşoară activităţi didactice, judeţe limitrofe, precum şi pentru
orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru antepreşcolarii,
preşcolarii, elevii internaţi, indiferent de numărul acestora.
(11)Ministerul Educaţiei înfiinţează Corpul naţional al profesorilor pentru "Şcoala din spital",
constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului
educaţiei.
(12)În cadrul şcolilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din
Corpul naţional al profesorilor pentru "Şcoala din spital", cu contract individual de muncă pe
perioadă nedeterminată sau determinată, ori prin detaşare, în condiţiile art. 181 şi 191.
(13)Prin excepţie de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte
din Corpul naţional al profesorilor pentru "Şcoala din spital", norma didactică cuprinde activităţi
de predare în cadrul "Şcoli din spital", la domiciliul preşcolarului sau elevului, activităţi educative
şi orice alte activităţi extradidactice.
(14)În cadrul şcolilor din spital pot fi desfăşurate, cu aprobarea medicului şef de secţie din spital, şi
în regim de voluntariat, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice la solicitarea
părinţilor/reprezentantului legal.
(15)Pentru antepreşcolarii/preşcolarii/elevii spitalizaţi în unităţile administrativ-teritoriale în care
nu sunt organizate unităţi de învăţământ preuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior
cu facultăţi de medicină, instituţiile de învăţământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în
vederea organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului naţional
al profesorilor pentru "Şcoala din spital".
(16)Procesul instructiv/de predare-învăţare-evaluare desfăşurat în "Şcoala din spital" sau la
domiciliu este adaptat specificului bolii şi anului de studiu în care este înscris preşcolarul/elevul.
(17)Unităţile de învăţământ preuniversitar de tipul "Şcoli din spital" beneficiază de sprijinul
CJRAE/CMBRAE, prin activităţi de evaluare, asistenţă psihoeducaţională şi, după caz, orientare
şcolară a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare
şi funcţionare al CJRAE/CMBRAE.
(18)Pentru elevii cu CES se asigură condiţii de egalizare de şanse, pe tip de tulburare/afecţiune/
dizabilitate, atât în cadrul proceselor de învăţare şi evaluare în parcursul şcolar, cât şi la susţinerea
evaluărilor naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat.
(19)Începând cu anul şcolar 2024-2025, formaţiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor şi
care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar speciale pot fi transferate la
şcolile din spital înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, cu
acordul senatului universitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.

(1)Pe toată perioada şcolarizării în spital, antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi părinţii/
reprezentanţii legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile
educaţionale pe care le au. Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către
un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei. Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru
înscrierea la "Şcoala din spital" şi, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezenţa
fizică în unitatea de învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar
desemnat, în baza cererii părintelui/reprezentantului legal al elevului.
(2)Pe toată perioada şcolarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are
obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al preşcolarului/elevului, de a ţine în permanenţă
legătura cu unitatea de învăţământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare şi de a
propune orice măsură educaţională în interesul acestuia.
(3)
Antepreşcolarul/Preşcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/
clasa unităţii de învăţământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.
SECŢIUNEA 4:Susţinerea participării în învăţământul preuniversitar

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar se poate derula programul "Şcoala după şcoală", care
are caracter complementar în raport cu programul şcolar şi cuprinde activităţi educative pentru
consolidarea, remedierea sau aprofundarea competenţelor dobândite de elevi în cadrul programului
şcolar, precum şi alte activităţi pentru susţinerea dreptului la educaţie, inclusiv de tip recreativ sau
de timp liber.
(2)Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învăţământ preuniversitar în
parteneriat cu autorităţile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unităţi de învăţământ, biblioteci
locale/judeţene, asociaţii de părinţi, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau
organizaţii neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educaţiei ori conexe, în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Hotărârea de derulare a programului "Şcoala după şcoală" se adoptă de unitatea de învăţământ
preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administraţie, pe baza unei analize de nevoi.
Activităţile desfăşurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs,
dacă unitatea de învăţământ dispune de infrastructura şi de personalul de specialitate necesare
implementării.
(4)Statul finanţează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie, programul "Şcoala după şcoală"
pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
*) Aplicarea prevederilor art. 74 alin. (4) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
(5)Finanţarea programului "Şcoala după şcoală" poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe
nerambursabile ori din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau de către
universităţi, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.
(6)Activităţile derulate în cadrul programelor de tip "Şcoala după şcoală" pot fi realizate inclusiv în
regim de plata cu ora de personal didactic de predare şi, în regim de voluntariat, de către persoane
cu pregătire în domeniul pedagogic, în situaţia în care unitatea de învăţământ desfăşoară programul
în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.

(1)În unităţile de învăţământ se desfăşoară programul "Învăţare remedială", destinat sprijinirii
elevilor cu dificultăţi de învăţare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învăţare, inclusiv copiii
români veniţi din afara graniţelor ţării, în raport cu prevederile curriculare.
(2)Programul "Învăţare remedială" este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelorcheie
prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire
timpurie a şcolii şi copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării.
(3)Programul "Învăţare remedială" poate fi realizat şi în cooperare cu organizaţii
neguvernamentale, cu entităţi ale cultelor recunoscute de stat, cu condiţia ca personalul implicat să
îndeplinească condiţiile de studii de specialitate şi de pregătire psihopedagogică necesare
desfăşurării activităţilor de predare, şi poate include activităţi pentru întreaga familie, în măsura în
care acestea sprijină învăţarea.
(4)La nivelul unităţii de învăţământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a
programului "Învăţare remedială", un set de obiective şi o propunere de realizare a activităţilor
aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi conform criteriilor stabilite
în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se transmit DJIP/
DMBIP spre aprobare.
(5)În situaţii justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigenţă sau de
încheiere a situaţiei şcolare sau pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, în perspectiva
deschiderii noului an şcolar, activităţile remediale se pot desfăşura şi pe durata vacanţei şcolare sau
a zilelor libere, la decizia consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu consultarea
beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.
(6)Activităţile realizate în cadrul programului "Învăţare remedială" sunt evaluate periodic de către
ARACIIP şi au ca scop reducerea abandonului şcolar/părăsirii timpurii a şcolii, inclusiv creşterea
performanţei elevilor la evaluările naţionale şi suport în dobândirea tuturor competenţelor-cheie
prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(7)Statul finanţează programul "Învăţare remedială" pentru elevii din învăţământul primar,
gimnazial şi liceal, din sumele alocate cu această destinaţie, de la bugetul de stat sau prin fonduri
externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, în
conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile. În acest sens, Ministerul Educaţiei organizează
programe de granturi nerambursabile, a căror eficienţă este evaluată de ARACIIP.

(1)Statul român garantează accesul egal la educaţie pentru elevele gravide şi pentru elevii care au
devenit părinţi, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunităţii şcolare. Unităţile
de învăţământ au obligaţia să ia măsuri adecvate pentru a proteja elevele gravide şi elevii părinţi de
stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de învăţare sigur şi incluziv.
(2)Elevele gravide şi elevii părinţi vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care
să le permită să îşi continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilităţii de învăţare online, acolo
unde este posibil.
(3)În vederea protejării dreptului la educaţie al elevelor gravide şi al elevilor părinţi, Ministerul
Educaţiei elaborează, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o
metodologie specifică privind şcolarizarea elevelor gravide şi a elevilor părinţi, aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei.
(4)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Familiei, Tineretului şi
Egalităţii de Şanse, autorităţile publice locale, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile
neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite şi a maternităţii
timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei şi nivelului de dezvoltare al elevilor.
(5)Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază cu prioritate de următoarele facilităţi care
vizează combaterea abandonului şcolar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin.
(3):
a)motivarea unui număr limitat de absenţe;
b)transferul în cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;
c)asistenţă medicală specifică în cabinetele de medicină şcolară şi în cabinete specializate;
d)activităţi de învăţare remedială;
e)activităţi în cadrul programului "Şcoala după şcoală" şi al programului educaţional "A doua
şansă". Metodologia de organizare a programului educaţional, prevăzută la art. 20 alin. (2), va
cuprinde în mod obligatoriu măsuri specifice care să faciliteze accesul la program;
f)consiliere şcolară, inclusiv cu sprijinul unui mediator şcolar, şi psihologică;
g)consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale şi cele privind starea de sănătate,
inclusiv cu sprijinul unui mediator şcolar şi al unui mediator sanitar;
h)prioritate la înscrierea copilului în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de nivel
antepreşcolar din apropierea unităţii de învăţământ la care este înscris elevul părinte;
i)prioritate la accesarea serviciilor complementare de educaţie timpurie;
j)prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (7), prioritate la transfer în cadrul unei unităţi de
învăţământ care are în structură nivelul antepreşcolar pentru înscrierea copilului;
k)posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naştere sau cu
perioada de îngrijire a copilului.
(6)Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute
la alin. (3) şi nu constituie segregare şcolară.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinţi
beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activităţi specifice.
(8)Pe toată perioada şcolarizării elevelor gravide sau elevilor părinţi se desemnează un cadru
didactic monitor care are obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al acestora, de a ţine în
permanenţă legătura cu unitatea de învăţământ la care aceştia sunt înmatriculaţi şi de a propune
măsuri educaţionale în interesul acestora.
(9)Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul unităţii
de învăţământ la care sunt şcolarizaţi şi au dreptul de a reveni în unitatea de învăţământ oricând în
timpul anului şcolar.
(10)În cazul în care elevele gravide sau elevii părinţi întâmpină dificultăţi financiare în a-şi asigura
necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceştia vor fi
sprijiniţi financiar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
(11)DJIP/DMBIP monitorizează situaţia şi progresul elevelor gravide şi elevilor părinţi în ceea ce
priveşte continuarea studiilor.
(12)Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta şi îmbunătăţi politicile şi
programele educaţionale care vizează elevele gravide şi elevii părinţi, astfel încât aceştia să poată
să îşi continue studiile.
(13)Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul
DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun
al ministrului educaţiei şi al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(14)Pe toată perioada şcolarizării, elevele gravide şi elevii părinţi sau reprezentanţii legali ai
acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale pe care le au
conform alin. (5) lit. g). Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un
inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru revenirea cu prezenţa fizică
în unitatea de învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar desemnat,
în baza cererii părintelui/reprezentantului legal al elevei.
(15)În unităţile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide şi elevi părinţi, la
nivelul unităţii de învăţământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă
suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator şcolar.
SECŢIUNEA 5:Reducerea abandonului şcolar

(1)Ministerul Educaţiei derulează programe de reducere a abandonului şcolar/a ratei de părăsire
timpurie a şcolii în cadrul Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar, care
stabileşte priorităţi, programe, activităţi şi servicii în scopul reducerii absenteismului, a
abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, la toate nivelurile de învăţământ. Programul
naţional integrat de reducere a abandonului şcolar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(2)Pilonii principali ai Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar sunt
asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale şi a rechizitelor şcolare.
(3)Anual, DJIP/DMBIP publică situaţia privind abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii de la
nivel judeţean.
(4)Începând cu anul şcolar 2023-2024, la nivelul sistemului naţional de învăţământ se
derulează Programul naţional "Masă sănătoasă", denumit în continuare PNMS, pentru cel
puţin 1.000.000 de beneficiari direcţi, în scopul sprijinirii participării la educaţie a tuturor
copiilor.
*) prevederile art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027;
*) Prin derogare de la prevederile art. 77 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr.
198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, începând cu data de 8 ianuarie
2026, se implementează Programul naţional "Masă sănătoasă" finanţat de la bugetul de stat, din
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de
1.531.090 mii lei, aprobată într-o poziţie distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul
2026, pentru preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea
sumelor pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi
normele metodologice de aplicare a Programului naţional "Masă sănătoasă" pentru anul 2026 se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Începând cu
data de 8 ianuarie 2026 şi până la finele lunii în care se împlineşte termenul legal de aprobare a
bugetelor locale pentru anul 2026, la solicitarea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale,
unităţile Trezoreriei Statului alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor si
municipiului Bucureşti pentru finanţarea programului prevăzut la alin. (1). Sumele solicitate de
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale nu pot depăşi necesarul de fonduri aferente plăţii
cheltuielilor determinate de implementarea programului în luna în care se face solicitarea.
(5)PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
(6)Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(7)PNMS este derulat şi finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe, venituri proprii şi
sponsorizări. Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili suplimentarea numărului de
beneficiari, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu asigurarea finanţării, cu încadrare în
sumele aprobate cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativteritoriale.
(8)Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii ţări pentru
toţi beneficiarii primari până la debutul anului şcolar 2029-2030.
(9)Lista unităţilor de învăţământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului
educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor
aprobate, şi este completată anual până la data de 1 februarie a anului calendaristic în curs pentru
anul şcolar următor.
(10)DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educaţiei, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie,
indicatorii de eficienţă şi impact pentru PNMS, precum şi modul în care acesta este derulat.
Indicatorii de eficienţă şi impact sunt stabiliţi prin ordin al ministrului educaţiei. Valorile
indicatorilor de eficienţă şi impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul
Ministerului Educaţiei.
(11)În funcţie de indicatorii de eficienţă şi impact obţinuţi în conformitate cu prevederile alin. (10),
Ministerul Educaţiei implementează măsuri pentru remedierea deficienţelor apărute în derularea
PNMS.
(12)Elevii identificaţi ca fiind în categoria cu risc de abandon şcolar participă cu prioritate la
activităţile programului "Şcoala după şcoală", ale programului naţional "Învăţare remedială", la
activităţile de consiliere psihopedagogică şi beneficiază de gratuitate la taberele organizate în
centrele de agrement aflate în domeniul statului.
SECŢIUNEA 6:Zone de investiţii prioritare în educaţie

(1)Ministerul Educaţiei coordonează implementarea programelor pentru zone de investiţii
prioritare în educaţie, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare şi rezultate şcolare cu
care se confruntă elevii aflaţi în risc de excluziune socială.
(2)Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii
dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de
vedere social, elevii cu dizabilităţi şi/sau CES, precum şi copiii şi tinerii din cadrul comunităţilor
de romi vulnerabile, aflaţi în risc de abandon şcolar sau de eşec şcolar.
(3)Ministerul Educaţiei şi instituţiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali,
entităţi din mediul privat, culte religioase recunoscute în România şi organizaţii neguvernamentale,
efectuează periodic cartografierea şi identificarea zonelor de investiţii prioritare în educaţie,
definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei organizează
programe pentru zone de investiţii prioritare în educaţie, care includ măsuri integrate de suport
educaţional şi socioeconomic prin oferta şcolară şi prin servicii complementare pentru elevii aflaţi
în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului, participării şi creşterii calităţii
rezultatelor şcolare ale acestora.
(5)Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie formate din
reprezentanţi ai consiliilor judeţene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcţiilor judeţene
de statistică, instituţiilor de învăţământ superior, organizaţiilor neguvernamentale sau ai altor
organizaţii, asociaţii şi instituţii din societatea civilă, cu activităţi relevante în plan educaţional.
(6)Pentru elevii aparţinând unei minorităţi naţionale, aflaţi în risc de excluziune socială, în
consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie sunt cuprinşi şi reprezentanţi
ai organizaţiei minorităţii naţionale respective.
(7)Ministerul Educaţiei, cu consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale, va
adopta prin ordin al ministrului educaţiei metodologia privind organizarea, funcţionarea şi rolurile
consiliilor de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie.
(8)Zonele de investiţii prioritare în educaţie beneficiază de măsuri de finanţare de bază
suplimentare care să satisfacă nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în
unităţile de învăţământ din zonele de investiţii prioritare în educaţie beneficiază de
stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenţie, în conformitate cu
prevederile hotărârii de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei.
*) Aplicarea prevederilor 78 alin. (8) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
SECŢIUNEA 7:Desegregarea şcolară

(1)În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile.
(2)În materia segregării şcolare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrul
normativ şi instituţional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării
şcolare în învăţământul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară pe criteriul etnic, al dizabilităţii
sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenţei la o categorie
defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai
educaţiei, în condiţiile prevăzute de lege.
(4)Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură
recunoaşterea, folosinţa sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a dreptului la educaţie, a
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a drepturilor recunoscute de lege în
domeniul educaţiei, având drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate şi
încălcarea demnităţii umane.
(5)În sensul prezentei legi, prin segregare şcolară se înţelege acel tip de discriminare săvârşită în
cadrul unei unităţi de învăţământ, prin separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau
elevilor aparţinând unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel
încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând grupului respectiv din totalul
elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii aparţinând
grupului respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă corespunzătoare unui ciclu de
educaţie în respectiva unitate administrativ-teritorială.
(6)Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, desfăşoară activităţi de monitorizare şi intervenţie în
vederea prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare şcolară pe criteriile prevăzute la alin.
(3). În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu reprezentanţii consiliilor judeţene ale elevilor/
Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, reprezentanţii judeţeni ai structurilor asociative
reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate.
(7)În cazul în care sunt constatate situaţii care generează orice formă de segregare şcolară pe
criteriile prevăzute la alin. (3), Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de
intervenţie imediată, prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară, denumită în continuare CNDS, organism de
specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei,
elaborează şi coordonează implementarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară în
unităţile de învăţământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice şi activităţi
destinate prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învăţământ
preuniversitar.
(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

La propunerea CNDS, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu autorităţile şi
instituţiile publice, precum şi cu organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu care
CNDS are obligaţia de a colabora, în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi
funcţionare.
SECŢIUNEA 8:Asigurarea serviciilor de medicină şcolară

(1)În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din România se
înfiinţează/se organizează cabinete medicale/cabinete stomatologice şcolare autorizate sanitar. Prin
excepţie, în fiecare unitate de învăţământ special se înfiinţează/se organizează un cabinet de
medicină şcolară până în anul 2027.
(2)Serviciile medicale şi stomatologice şcolare furnizate de un cabinet medical/stomatologic şcolar
sunt gratuite pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar
prevăzute la alin. (1).
(3)Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ
şi auxiliar colaborează cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unităţii de
învăţământ, conform ordinului comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei. Până la
înfiinţarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar sunt
arondate cabinetului medical din unitatea de învăţământ cea mai apropiată.
(4)În cazul în care nu există cabinete medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, conform
alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să le înfiinţeze până în anul 2030.
(5)Asistenţa medicală din cadrul cabinetelor medicale/stomatologice se asigură de medici cu drept
de liberă practică şi de asistenţi medicali, aşa cum sunt definiţi de legislaţia specială.
(6)Alte categorii de personal care sunt încadrate în cabinetele medicale sunt angajate cu contract
individual de muncă.
(7)Personalul medical de specialitate din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat,
inclusiv cel din unităţile de învăţământ special de stat şi cel din creşele publice, este angajat de
autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, şi salarizat conform
Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările
şi completările ulterioare.
(8)Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv a
celor din unităţile de învăţământ special de stat şi din creşele publice, în ceea ce priveşte
cheltuielile de personal, se asigură conform prevederilor art. 3 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de
Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin Legea nr.
174/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea poate fi suplimentată din fonduri
externe nerambursabile, donaţii sau sponsorizări, conform legii.
(9)Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a asigura funcţionalitatea cabinetelor medicale
din cadrul unităţilor de învăţământ de stat care au fost înfiinţate şi dotate prin fonduri europene
nerambursabile, ulterior finalizării perioadei de implementare a proiectului, primind finanţare în
acest sens de la bugetul de stat.
(10)În unităţile de învăţământ particulare, activitatea de medicină şcolară poate fi realizată şi de
către un medic sau un asistent medical de medicină şcolară care încheie cu această unitate de
învăţământ un contract individual de muncă sau alt tip de contract.
(11)Asigurarea asistenţei medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi examinarea
periodică a stării de sănătate a beneficiarilor primari se realizează pe baza metodologiei comune
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(12)Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe de
către autoritatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ.
(13)În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, activitatea de medicină şcolară este organizată şi asigurată prin grija ministerelor de
resort/direcţiilor de specialitate ale acestora, conform reglementărilor proprii de asigurare a
asistenţei medicale în unităţile de învăţământ militar.
(14)[textul din Art. 82, alin. (14) din titlul I, capitolul V, sectiunea 8 a fost abrogat la 06-ian-2024
de Art. 1, punctul 3. din Legea 427/2023]
(15)Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv a
celor din unităţile de învăţământ special de stat şi din creşele publice, în ceea ce priveşte asigurarea
dotărilor, consumabilelor, biroticii, medicamentelor şi materialelor sanitare, înfiinţarea şi
amenajarea de cabinete, se asigură din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin
bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. Finanţarea poate fi suplimentată din bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din fonduri externe
nerambursabile, donaţii sau sponsorizări, conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA 9:Dreptul la transport şi alte facilităţi

(1)Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculaţi în cadrul
unităţilor de învăţământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ
preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin, prevăzut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct.
(iv), beneficiază de gratuitate, în condiţiile legii, la serviciile publice de transport public local,
inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile
de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar, în scopul asigurării dreptului la educaţie, în
conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale.
(2)Finanţarea gratuităţii prevăzute la alin. (1):
a)pentru transportul public local şi metropolitan rutier se asigură din bugetele locale, din sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu această destinaţie;
b)pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel liceal care
sunt şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors,
în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata
cursurilor şcolare, precum şi pentru susţinerea probelor fără taxă din cadrul examenului naţional de
bacalaureat, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin DJIP/
DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la
alin. (1);
b1)pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel primar şi
gimnazial care nu pot fi şcolarizaţi în unitatea administrativ-teritorială în care îşi au domiciliul
pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi
localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, precum şi pentru susţinerea
evaluărilor naţionale, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin
DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului
prevăzută la alin. (1);
b2)prin excepţie de la prevederile lit. b1), pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean,
elevii de nivel primar şi gimnazial înscrişi la o unitate de învăţământ special sau vocaţională, în
altă localitate decât cea de domiciliu, au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de
distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor
şcolare, precum şi pentru susţinerea evaluărilor naţionale, de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în
conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);
c)elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură
decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază şi localitatea de
domiciliu, astfel:
(i)contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin
unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi. Decontarea se face pe baza documentelor de
transport;
(ii)contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din
bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi.
Decontarea se face pe baza documentelor de transport.
(3)Hotărârea de dare în administrare sau, după caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul
programelor judeţene şi interjudeţene de transport public local de persoane prin curse regulate,
include cerinţe clare cu privire la politica de tarifare practicată pentru elevii din învăţământul
preuniversitar.
(4)Prin derogare de la prevederile Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile
administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea
Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în
continuare ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă pentru serviciile publice,
elaborează normele-cadru privind stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor serviciilor publice de
transport local şi judeţean, inclusiv în vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1).
(5)Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către
autorităţile contractante pentru obligaţiile de serviciu public aferente gratuităţii elevilor.
Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuităţii elevilor se sancţionează cu încetarea de
drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calităţii de elev, operatorii de transport
care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi Cercetării au obligaţia instalării
de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în
termen de doi ani de la aprobarea Metodologiei de operaţionalizare a cardului naţional de elev.
(6)În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1) pentru transportul cu metroul şi feroviar, la
toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, precum şi pentru transportul naval, finanţarea se asigură de
la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
(7)Dovada calităţii de beneficiar al gratuităţii la transport se face prin cardul naţional de elev sau
prin orice alt înscris, emis de unitatea de învăţământ, din care rezultă calitatea de elev.
(8)În cazul în care elevii nu sunt şcolarizaţi în satul, comuna, oraşul sau municipiul de domiciliu şi
nu beneficiază de existenţa serviciilor de transport public, aceştia beneficiază, pe durata cursurilor
şcolare, precum şi pentru susţinerea evaluărilor naţionale şi a probelor fără taxă din cadrul
examenului naţional de bacalaureat, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabileşte anual,
cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului judeţean, în funcţie de distanţa dintre
unitatea de învăţământ şi domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale
cu privire la aceste situaţii şi le prezintă Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi autorităţilor locale
competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane.
(8¹)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), de suma forfetară pot beneficia şi elevii din unităţile
de învăţământ special, care nu se pot deplasa cu mijloacele de transport în comun din cadrul
serviciilor publice de transport, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ
special.
(9)Pentru identificarea situaţiilor prevăzute la alin. (8), consiliile judeţene şi asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară cu competenţe pe transport transmit către DJIP/DMBIP, cu 30 de zile
înainte de începerea anului şcolar, lista rutelor pentru care se asigură transport public.
(10)Finanţarea facilităţilor prevăzute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(11)În situaţii temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autorităţile publice locale pot organiza,
direct sau prin delegare, transport de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi preşcolarilor
pentru transportul de la/până la unitatea de învăţământ preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor
pentru transportul de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi preşcolarilor se asigură din
bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat. Elevii care beneficiază de această formă de transport nu pot beneficia simultan şi
de prevederile alin. (8).
(12)Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile şi nu sunt
luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru
obţinerea oricărei burse cu caracter social, precum şi pentru alte beneficii sociale.
(13)Se înfiinţează Programul naţional «O carte pentru fiecare» în vederea creşterii interesului
elevilor pentru lectură, finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe. Derularea programului
este reglementată prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(14)Elevii cazaţi în internate în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ beneficiază de gratuitate la masă şi cazare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul
postliceal. Finanţarea se asigură din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale.
(15)Se înfiinţează Programul naţional «Vouchere culturale pentru elevi» în vederea promovării
culturii naţionale şi universale în rândul comunităţii şcolare. Prin Programul naţional «Vouchere
culturale pentru elevi», deţinătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri
reutilizabile, sumă care este la dispoziţia beneficiarului pentru servicii şi evenimente culturale
precum concerte, intrări în muzee, cărţi sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice.
Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(16)Pentru elevii din cadrul unităţilor de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale
care învaţă Limba şi literatura română după programa specială se organizează Programul naţional
de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot
parcursul învăţământului preuniversitar.
(17)PNSILLR este destinat în principal elevilor din unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (16),
unde media testelor naţionale, evaluărilor naţionale, bacalaureatului la Limba şi literatura română
este sub media naţională a claselor cu predare în limba română.
(18)PNSILLR va finanţa anual schimburi de elevi, cu scopul de a susţine posibilitatea utilizării
extinse, într-un context nonformal, a limbii române, tabere de Limba română, realizarea de
materiale didactice auxiliare, platforme şi jocuri digitale interactive pentru asigurarea însuşirii
limbii române prin dezvoltarea competenţelor de comunicare în scris şi oral, conform nivelurilor
de competenţă stabilite de Cadrul european comun de referinţă pentru limbi.
(19)Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte,
spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii
publice, în limita bugetelor aprobate.
(20)Sumele decontate în contul acordării facilităţilor de transport prevăzute la alin. (1) nu pot
depăşi sumele care corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau
negative, ale conformării cu obligaţia asigurării facilităţilor de transport asupra costurilor şi
veniturilor operatorului de transport, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.
1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile
publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului.

(1)Începând cu învăţământul primar, elevii primesc cardul naţional de elev.
(2)Cardul naţional de elev este nominal şi atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al
tuturor facilităţilor prevăzute în prezenta lege sau al altor facilităţi adresate elevilor cuprinse în legi
speciale.
(3)În baza cardului naţional de elev, operatorii economici pot oferi facilităţi elevilor.
(4)Cardul naţional de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unităţile de învăţământ, la începutul
fiecărui ciclu de învăţământ.

(1)Învăţământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca
ansamblul multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, necesare pentru:
a)împlinirea şi dezvoltarea personală;
b)integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c)participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi
universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e)respectarea demnităţii, a toleranţei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f)respectarea principiilor de etică şi integritate în activitatea şcolară, cu privire la selecţia, utilizarea şi
citarea corectă a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza şi
preluarea informaţiilor utilizate;
g)dezvoltarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi promovarea
sustenabilităţii, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social şi cultural;
h)asigurarea capacităţii de adaptare şi participarea activă la viaţa socială, economică, politică şi
culturală în contextul transformării digitale;
i)pregătirea competenţelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranţă;
j)formarea unui stil de viaţă sănătos bazat pe activitate fizică, alimentaţie corespunzătoare şi reguli de
igienă.
(2)Modul de formare a competenţelor trebuie să aibă în vedere:
a)utilizarea de tehnici de învăţare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;
b)utilizarea de tehnici de învăţare bazată pe rezolvarea problemelor;
c)utilizarea resurselor educaţionale online;
d)utilizarea de tehnici şi tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învăţare;
e)utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.
(3)În vederea atingerii competenţelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de
învăţare. Acestea reprezintă un instrument de planificare şi monitorizare a învăţării la nivelul fiecărui
elev, care stă la baza individualizării oportunităţilor de învăţare pe care le oferă şcoala.
(4)Planul individual de învăţare are următoarele caracteristici:
a)porneşte de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ şi sumativ;
b)ia în considerare nevoile de învăţare ale fiecărui elev, care sunt diferite şi, prin urmare, trebuie
abordate diferit;
c)valorifică experienţele de învăţare anterioare ale elevului;
d)stabileşte obiectivele pe termen imediat şi pe termen lung ale elevului;
e)proiectează noile experienţe de învăţare în funcţie de nevoile, interesele şi ritmul elevului;
f)este dezvoltat în urma interacţiunii dintre profesor, elev şi părinte.
(5)Planul individualizat de învăţare este parte componentă a portofoliului educaţional al elevului.
(6)În învăţământul preuniversitar se aplică curriculumul naţional, care oferă oportunităţi de învăţare
pentru elevi, astfel încât fiecare să îşi valorifice potenţialul, în funcţie de pregătire, nevoi şi interese
de cunoaştere, în vederea integrării şi participării active în societate.
(7)Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ,
programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.
(8)Manualele şcolare alternative şi metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de
sprijin în vederea implementării curriculumului naţional.

(1)În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire
obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate şi,
după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului şcolar în curs.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire
obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal indiferent de filieră, profil şi
specializare/calificare profesională, şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ, se constituie din
disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi
liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la
nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din
oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.
(4)Implementarea CDEOŞ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfăşura cu elevi din clase
diferite şi poate fi implementată în sistem modular.
(5)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în
urma consultării elevilor, părinţilor/reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile.
(6)Pentru învăţământul liceal tehnologic, CDEOŞ este elaborat de unitatea de învăţământ, în
parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea
formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii şi se implementează pe durata
stagiilor de pregătire practică, în funcţie de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.
(7)Proiectarea şi aprobarea CDEOŞ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină şcolară,
parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor
la nivelul unei unităţi de învăţământ, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de
religie, conform confesiunii proprii.
(2)Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major
sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot
prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În
cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie.
În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat
condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de
religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor.
(3)Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor
prezentei legi, şi avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. În conformitate cu metodologia, Ministerul
Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.

(1)Programele şcolare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educaţională pentru
discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp şi un
parcurs şcolar determinat, în concordanţă cu prevederile planurilor-cadru de învăţământ.
(2)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de
pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele
abilitate ale Ministerului Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ "Istoria evreilor. Holocaustul" şi "Istoria
comunismului din România", ca discipline şcolare, parte a trunchiului comun.
(4)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina
"Istoria evreilor. Holocaustul" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul
Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi membrii Consiliului de onoare
prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a
Evreilor şi al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, şi se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei.
(5)Oferta naţională de discipline opţionale ale învăţământului gimnazial şi liceal include şi "Istoria,
robia şi deportarea romilor" ca disciplină şcolară modulară opţională.
(6)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina
"Istoria comunismului din România" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de
centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii:
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care
derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internaţional de Studii asupra
Comunismului şi Academia Civică.
(7)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina
"Istoria, robia şi deportarea romilor" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu
Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher şi cu organizaţia minorităţii membră a
Consiliului Minorităţilor Naţionale.
(8)Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire
profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea
Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi, respectiv, a
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţii
guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate
acestora.
(9)Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire
profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea
Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher şi a organizaţiei minorităţii membre a
Consiliului Minorităţilor Naţionale, care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe
specifice destinate acestora.
(10)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de
pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea
următoarelor teme: educaţie pentru mediu şi schimbări climatice, educaţie pentru sănătate, noţiuni
pentru acordarea primului ajutor, educaţie financiară, educaţie juridică, educaţie antreprenorială,
educaţie tehnologică, educaţie rutieră, educaţie civică, istorie şi civilizaţie locală, educaţie
interculturală, educaţie pentru cetăţenie democratică, egalitate de şanse, etică, gândire critică, oratorie
şi dezvoltare personală, educaţie pentru cetăţenie europeană, securitate cibernetică, educaţie pentru
alimentaţie sănătoasă.
(11)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, programele
şcolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul
unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al
elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a
operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are parteneriate pentru pregătirea practică a
elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza avizului
de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.
(12)În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate de
reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(13)În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi
programele şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau planuri şi programe de învăţământ
similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14)
Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar teologic/
confesional se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează în conformitate cu
prevederile art. 38 alin. (3) şi (4).
(16)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se vor
realiza în acord cu prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române şi vor conţine,
pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici, cel puţin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor
române (LSR).

(1)Curriculumul naţional pentru învăţământul preuniversitar se axează pe competenţele promovate la
nivel european/internaţional pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care stau la baza profilului de
formare a absolventului.
(2)Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional,
un referenţial pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea acestuia şi este aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competenţelor, în funcţie de
stadiile de dezvoltare ale elevilor.
(3)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare
şi de evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de
studiu respectiv.
(4)În situaţii justificate, Ministerul Educaţiei poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al
ministrului educaţiei, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin
planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învăţare în
programa şcolară aprobată.

(1)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în
dezvoltare.
(2)La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se
constituie echipe multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenţia timpurie,
asistenţa psihopedagogică şi monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificaţi cu abilităţi
cognitive scăzute şi/sau socioemoţionale adaptive în raport cu vârsta şi nivelul lor de şcolarizare.
Constituirea şi modul de funcţionare a echipelor multidisciplinare se stabileşte prin ordin al
ministrului educaţiei.

Curriculumul naţional pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal se axează pe competenţelecheie
promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a)competenţă de citire, scriere şi înţelegere a mesajului;
b)competenţă în multilingvism;
c)competenţă matematică şi competenţă în ştiinţe, tehnologie şi inginerie;
d)competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică;
e)competenţă personală, socială şi de a învăţa să înveţi;
f)competenţă civică, juridică şi de protejare a mediului;
g)competenţă antreprenorială;
h)competenţă de sensibilizare şi exprimare culturală.

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare a unei limbi moderne în
regim intensiv, respectiv bilingv.
(2)Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu
învăţământul primar.
(3)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înţelege acea clasă din
învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin
2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se
alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii.
(4)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înţelege acea clasă din
învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin
3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se
alocă din CDEOŞ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puţin o treime din
disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare şi confesionale autorizate
provizoriu şi acreditate se utilizează manuale şcolare alternative şi alte auxiliare didactice aprobate
de Ministerul Educaţiei. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei.
(2)Manualele şcolare alternative se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate
de Ministerul Educaţiei. Modul de asigurare a manualelor şcolare alternative pentru elevi se
reglementează prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Personalul didactic de predare selectează şi recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei
profesionale, manuale şcolare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru
utilizarea în procesul didactic.
(4)Elevii şi personalul didactic de predare din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu
particular acreditat/autorizat şi confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru
învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5)În baza libertăţii iniţiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta şi utiliza la
clasă materiale şi auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei, precum şi resurse
educaţionale deschise, în vederea îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
(6)Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor şi personalului didactic de predare din
învăţământul de stat infrastructura şi dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru
accesarea materialelor digitale de învăţare.

Bibliotecile şcolare, inclusiv cele virtuale susţinute de Ministerul Educaţiei şi centrele de
documentare şi informare, se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament aprobat prin ordin
al ministrului educaţiei.

(1)Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi
gestionarea propriilor rezultate ale învăţării.
(2)Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare
disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul
primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru
disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul
Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învăţământul
tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul
comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ
Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

(1)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a)în învăţământul primar, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau
calificative, prin calificative: "foarte bine", "bine", "suficient" sau "insuficient";
b)în învăţământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c)în învăţământul liceal şi în învăţământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d)prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe
prevăzute de lege;
e)prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa
pregătitoare şi clasa I.
(2)Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice
se realizează prin inspecţia şcolară.
(3)Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naţionale de evaluare şi/sau evaluarea fără
respectarea metodologiilor de evaluare, săvârşită de personalul didactic, constituie abatere
disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(4)Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor
de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5)Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spaţiul şcolar, prin aplicarea
instrumentelor de evaluare, şi la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competenţele
profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

(1)Evaluarea realizată pe baza standardelor naţionale de evaluare, ca niveluri de performanţă a
competenţelor specifice din programele şcolare, stă la baza planurilor individuale de învăţare
realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu
funcţie orientativă pentru procesul de evaluare, şi răspunde de menţinerea şi actualizarea
permanentă a acesteia.
(2)CNCE elaborează metodologiile, standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de
învăţământ şi pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)Ministerul Educaţiei, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum şi
întregul proces de realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale.
SECŢIUNEA 2:Evaluarea în parcursul şcolar

(1)Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor:
certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare,
rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau
rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma
evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale.
(2)Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este
utilizat pe tot parcursul învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi
utilizate pentru identificarea decalajelor educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.
(3)La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au
obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior,
având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenţilor de
învăţământ liceal se poate realiza şi o recomandare sub forma unei orientări vocaţionale de
încadrare pe piaţa forţei de muncă. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza
metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.
(4)După finalizarea învăţământului obligatoriu, portofoliul educaţional poate fi completat cu
rezultate ale activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
(5)Portofoliul educaţional este obligatoriu începând cu generaţia de preşcolari care intră în grupa
mijlocie şi generaţia de elevi din clasa pregătitoare, în anul şcolar 2024-2025. Formatul
portofoliului educaţional, modalitatea de înscriere a datelor şi alte detalii sunt cuprinse în
metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(6)Rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor de educaţie extraşcolară sunt cuprinse în
portofoliul educaţional.
(7)În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei prin intermediul CNEI şi
CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziţionării instrumentelor de evaluare, iar prin
intermediul CNFDCD şi centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va
asigura costurile licenţierii de către consilierul şcolar a utilizării instrumentelor, precum şi costurile
de formare pentru utilizarea instrumentelor licenţiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la
alin. (3).
(8)Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naţionale care
include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul
absolventului.
(9)Funcţionarea şi gestionarea platformei naţionale de alfabetizare funcţională sunt realizate de
CNCE.
(10)Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă
publicităţii anual de către Ministerul Educaţiei.

(1)La finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor, în
colaborare cu consilierul şcolar, întocmeşte un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea
fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi socioemoţionale ale copilului, conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)La finalul clasei pregătitoare şi al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmeşte,
în colaborare cu profesorul consilier şcolar, pe secţiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare
referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor socioemoţionale şi cognitive, cu
centrare pe abilităţile de citit, scris şi calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele
naţionale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)În situaţia în care elevul urmează învăţământul gimnazial în altă unitate de învăţământ, unitatea
de învăţământ de provenienţă transmite rapoartele descriptive de evaluare şi planurile
individualizate de învăţare, părţi componente ale portofoliului educaţional, unităţii de învăţământ
la care elevul urmează învăţământul gimnazial.
(4)La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii susţin evaluări naţionale scrise, obligatorii, la
limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Aceste evaluări includ şi itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională a
elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea
calităţii învăţării, cu rol reglator la nivel de sistem.
(5)Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt utilizate pentru
elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi sunt trecute în portofoliul
educaţional al elevului.
(6)Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate
de învăţare, reprezentând criteriu de evaluare a activităţii profesionale a personalului didactic de
predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)În vederea aplicării evaluărilor naţionale, cu rol de monitorizare şi prognoză, Ministerul
Educaţiei, prin CNCE, realizează bănci de itemi standardizaţi.

(1)Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a
portofoliului educaţional.
(2)Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza
unui proces de consiliere vocaţională şi de orientare şcolară şi profesională care se desfăşoară pe
tot parcursul ciclului gimnazial în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Numărul de locuri alocate pentru primul an al învăţământului liceal este cel puţin egal cu cel al
absolvenţilor clasei a VIII-a.

(1)După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie.
Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura
română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o
limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite
specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite
prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către
elevi a evaluării naţionale.
(3)Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea
naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu
dizabilităţi şi/sau CES şi de către elevi de etnie romă.
(4)Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia
conform alin. (2) şi (3) se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform
opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
(5)În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de
elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a
organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul şcolar următor.
(6)Data desfăşurării concursului de admitere se stabileşte prin ordinul ministrului educaţiei privind
aprobarea calendarului de desfăşurare a probelor evaluării naţionale, a repartizării şi admiterii în
învăţământul liceal şi se face publică la începutul fiecărui an şcolar.
(7)Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an
şcolar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de
învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.
(8)Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind
elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Pot participa la concursul de admitere elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare
probă a evaluării naţionale. Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere,
în limita locurilor disponibile, cu condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci).
Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere participă la repartiţia computerizată.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), unităţile de învăţământ organizează, pentru
filiera vocaţională, anterior susţinerii evaluării naţionale, probe de aptitudini specifice pentru
admitere.
(11)Unităţile de învăţământ din cadrul învăţământului liceal tehnologic şi tehnologic dual stabilesc
condiţiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(12)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (10) şi (11) unităţile de învăţământ au obligaţia de a publica
pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susţin probele de aptitudini, programele şi
procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generaţie, până cel mai târziu la începutul
clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susţin la cel mult două discipline.
(13)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal
este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Calendarul de desfăşurare a repartizării şi
admiterii în învăţământul liceal se publică, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul
anului şcolar.
SECŢIUNEA 3:Examenul naţional de bacalaureat

(1)Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz,
certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă
finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, pe piaţa muncii.
(2)Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu -
frecvenţă redusă, respectiv seral, pot susţine examenul naţional de bacalaureat, în conformitate cu
o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat
dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
(4)Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
a)proba A01 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările - se
realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
b)proba A02 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale - se
realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
c)proba A1 - probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate
filierele, profilurile şi specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist,
specializarea filologie, şi pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru
şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială - se realizează pe baza
standardelor naţionale de evaluare;
d)proba A2 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist,
specializarea filologie - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia
elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în
limba maternă, cu programă specială;
e)proba A3 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care au studiat disciplina
Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f)proba B - două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie
internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării
se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de
referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este
echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua
limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de
tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru
certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din învăţământul în limba unei
minorităţi naţionale care studiază o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba doar din
această limbă;
g)proba C - proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza
programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu
standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru
certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei;
h)proba D - probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii care au urmat
studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba
maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în
altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările - se realizează pe baza
standardelor naţionale de evaluare;
i)proba E - două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor
naţionale de evaluare;
j)proba F - probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare
profilului/probelor scrise E.
(5)Proba E - probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate
după cum urmează:
a)pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise,
dintre care o probă obligatorie la Matematică şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul
real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, specializarea ştiinţele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre
care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru
profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea
la care a susţinut proba obligatorie;
c)pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise,
dintre care o probă obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist,
la alegere între Geografie şi ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie,
Filosofie sau Religie;
d)pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care
o probă obligatorie la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o
disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe
socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e)pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă la alegere
dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f)pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de
specialitate şi alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al
specializării.
(6)Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:
a)pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la
alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la
alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c)pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute
la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7)Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei
şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.
(8)Elevii surzi şi/sau hipoacuzici au dreptul de a susţine examenul naţional de bacalaureat în limba
maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr.
27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi şi/sau
hipoacuzici se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii
învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au susţinut proba A01, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
b)au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) şi au obţinut la proba B cel puţin
echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au
obţinut cel puţin nivelul "mediu";
c)au susţinut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin
nota 5 (cinci);
d)au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
e)au susţinut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare
dintre cele două discipline;
f)au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la A1, A2, A3,
D şi E, cel puţin egală cu 6.
(2)În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma
de bacalaureat.
(3)Absolvenţilor de liceu care au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se
eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă
digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi orale
prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4)În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile
următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile
anterioară(e).
(5)În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza şi o
sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Candidaţii pot susţine probele din cadrul examenului naţional de bacalaureat fără taxă, de cel
mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe
stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(8)Probele B, C şi F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii
de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Probele orale A01, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E, prevăzute la art. 102 alin.
(4), se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional
de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de
învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare
absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire
pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului
naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.

(1)Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului
educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării,
separat de examenul de bacalaureat.
(2)În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de
calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii la profesia relevantă pentru
domeniul de certificare.
(3)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la începutul fiecărui an şcolar. Examenul de certificare
a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea şi prezentarea unui produs/
subansamblu/serviciu sau executarea unor operaţii specifice, conform domeniului, specializării şi
calificării candidatului.
(4)După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 4 care conferă
dreptul de acces pe piaţa muncii sau accesul în învăţământul postliceal.
(5)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la finalul fiecărui an şcolar, pentru anul şcolar următor.
Examenul de certificare a competenţelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin
realizarea şi susţinerea unui proiect, conform domeniului, specializării şi calificării candidatului.
Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în
care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.
(6)Obţinerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiţionată
de promovarea examenului naţional de bacalaureat.

(1)Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii,
precum şi persoanele adulte înscrise într-o unitate de învăţământ.
(2)Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt părinţii, tutorii sau reprezentanţii
legali ai antepreşcolarilor, ai preşcolarilor şi ai elevilor.
(3)Beneficiarii terţiari ai sistemului de învăţământ preuniversitar sunt comunitatea locală şi
societatea în ansamblul ei.
(4)Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul elevului, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, în urma consultării Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor asociaţii
reprezentative la nivel naţional ale elevilor.
(5)Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin
consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi a
altor asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor şi prin consultarea reprezentanţilor
beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu
activitate relevantă la nivel naţional, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor
administraţiei publice locale şi a societăţii civile, precum şi a reprezentanţilor personalului din
învăţământul preuniversitar.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile
aplicabile elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică
şi securitate naţională sunt prevăzute în Statutul elevului din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului ministerelor de resort, cu avizul Ministerului
Educaţiei.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile
aplicabile elevilor din unităţile de învăţământ postliceal militar sunt prevăzute în regulamentele de
organizare şi funcţionare ale acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului de resort.
(8)Elevii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de
altă natură, finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, în condiţiile stabilite
prin ordin al ministrului educaţiei şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014 privind
reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.
(9)Nivelul de alfabetizare funcţională a beneficiarilor primari ai educaţiei este evaluat periodic de
către Ministerul Educaţiei.
(10)Se înfiinţează Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii
nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educaţiei. Implementarea programului este reglementată prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFDCD.
*) Aplicarea prevederilor art. 105 alin. (10) se suspendă până la începutul anului şcolar 2027-2028.
(11)În vederea asigurării accesului la învăţământul obligatoriu, unităţile de învăţământ
preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal, conform
normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12)Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar
se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 2:Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ

(1)În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului
preuniversitar au următoarele drepturi:
a)dreptul de a avea acces la educaţie de calitate şi gratuită, în sistemul de învăţământ de stat.
Accesul la educaţie presupune şi posibilitatea studierii în limba maternă, accesul la servicii de
informare şi consiliere şcolară, profesională şi psihologică, conexe activităţii de învăţământ,
accesul la biblioteci, săli şi spaţii de sport, computere conectate la internet, precum şi la alte resurse
necesare realizării activităţilor şi proiectelor şcolare în afara programului şcolar, în limitele
resurselor umane şi materiale disponibile, manuale şcolare gratuite;
b)dreptul de a învăţa în spaţii adecvate desfăşurării activităţilor didactice şi conexe. Spaţiile trebuie
să respecte normele de igienă, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra
incendiilor, să fie adaptate particularităţilor de vârstă şi nevoilor de învăţare şi numărului de
beneficiari primari;
c)dreptul de a învăţa într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor şi
libertăţilor celorlalţi participanţi;
d)dreptul de a fi protejaţi împotriva discriminărilor. În acest sens beneficiarii primari beneficiază
de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic şi din
partea altor elevi din cadrul unităţii de învăţământ;
e)dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii;
f)dreptul la protecţia datelor personale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege;
g)dreptul la evaluare obiectivă şi corectă, cu posibilitatea contestării rezultatelor evaluării lucrărilor
scrise;
h)dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, înaintea consemnării acestora, la
planificarea materiei pe parcursul întregului an şcolar, la rezultatele evaluărilor scrise în termen de
maximum 15 zile lucrătoare, precum şi la actele şcolare proprii ce stau la baza situaţiei şcolare;
i)dreptul de a fi susţinuţi în conformitate cu nevoile educaţionale sau sociale în vederea finalizării
învăţământului obligatoriu. Statul şi unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină elevii cu CES,
inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de acces, de studiu şi evaluare adaptate dizabilităţilor,
problemelor medicale sau tulburărilor specifice de învăţare. Elevii cu CES au dreptul la şcolarizare
la domiciliu sau în unităţi complexe de asistenţă medicală, de tip spital;
j)dreptul de a decide, în funcţie de vârsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOŞ,
tipul şi forma de învăţământ pe care le va urma, de a participa la concursuri şcolare, olimpiade şi
alte activităţi extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ preuniversitar sau unităţile de
educaţie extraşcolară, precum şi de a participa la programele de pregătire suplimentară organizate
în cadrul unităţii de învăţământ;
k)dreptul de a primi premii şi recompense pentru rezultate deosebite la activităţile şcolare şi
extraşcolare, în limita resurselor disponibile;
l)dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice
şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat;
m)dreptul de a primi burse şi alte forme de sprijin prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2)În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului
preuniversitar au următoarele îndatoriri:
a)obligaţia de a frecventa toate cursurile şi de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu în vederea
dobândirii competenţelor şi însuşirii cunoştinţelor prevăzute de programele şcolare;
b)obligaţia de a respecta regulamentele şi deciziile unităţii de învăţământ preuniversitar. În acest
sens, beneficiarii primari au obligaţia de a cunoaşte prevederile Statutului elevului şi ale
regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de nivelul de
înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora;
c)obligaţia de a se prezenta la şcoală într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată, conform
regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar;
d)obligaţia de a manifesta înţelegere, toleranţă şi respect faţă de întreaga comunitate şcolară -
beneficiari primari şi personalul unităţii de învăţământ;
e)obligaţia de a sesiza reprezentanţii unităţii de învăţământ şi, după caz, autorităţile competente cu
privire la orice ilegalităţi în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a activităţilor conexe acestuia
sau cu privire la orice situaţie care ar pune în pericol siguranţa beneficiarilor primari şi a
personalului unităţii de învăţământ;
f)obligaţia de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şcolare
la care au acces;
g)obligaţia de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale puse la dispoziţia lor de
către unităţile de învăţământ preuniversitar. Obligaţia se aplică şi în cazul manualelor şcolare
primite gratuit, beneficiarii primari având obligaţia restituirii acestora în stare bună, la sfârşitul
anului şcolar;
h)obligaţia de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în spaţiul şcolar;
i)obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de
vârstă şi individuale ale acestora, normele de securitate şi sănătate în muncă, normele de prevenire
şi de stingere a incendiilor, normele de protecţie civilă, precum şi normele de protecţie a mediului;
j)obligaţia de a anunţa, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical şi, în funcţie de
recomandările medicului, mai ales în cazul unei afecţiuni contagioase, de a nu pune în pericol
sănătatea colegilor şi a personalului din unitate.
(3)Elevilor le este interzis:
a)să distrugă, să modifice sau să completeze documentele şcolare, precum cataloage, foi matricole,
carnete de elev şi orice alte documente din aceeaşi categorie, sau să deterioreze bunurile din
patrimoniul unităţii de învăţământ;
b)să introducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ preuniversitar materiale care, prin conţinutul
lor, atentează la independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă
violenţa, intoleranţa sau care lezează imaginea publică a unei persoane;
c)să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
d)să deţină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanţe interzise, ţigări, substanţe
etnobotanice şi să participe la jocuri de noroc în perimetrul unităţii de învăţământ;
e)să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau alte
produse pirotehnice, precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene,
paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a
elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. Elevii nu pot fi deposedaţi de bunurile personale
care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învăţământ, în
conformitate cu prevederile legale;
f)să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în
incinta unităţilor de învăţământ sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online;
g)să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare şi să manifeste
violenţă în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ;
h)să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă;
i)să părăsească perimetrul unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar, cu excepţia elevilor
majori şi a situaţiilor prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
j)să invite sau să faciliteze intrarea în şcoală a persoanelor străine fără acordul conducerii şcolii şi
al diriginţilor;
k)să promoveze idei, concepţii, doctrine, un limbaj, simboluri şi materiale antiţigăniste, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea
antiţigănismului.
(4)Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicaţii electronice de către
un elev este interzisă pe perioada desfăşurării cursurilor din învăţământul preşcolar, primar şi
gimnazial, inclusiv în timpul activităţilor educaţionale care se desfăşoară în afara unităţilor de
învăţământ, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ sau în spaţiile autorizate explicit de
regulamentul intern al unităţii de învăţământ.
(5)În învăţământul liceal, regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate interzice folosirea de
către un elev a dispozitivelor prevăzute la alin. (4) în incinta unităţii de învăţământ preuniversitar
sau doar într-o parte a acesteia, precum şi în timpul activităţilor care se desfăşoară în afara acesteia.
(6)Prevederile alin. (4) şi (5) nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizaţi să le
folosească.
(7)Nerespectarea prevederilor alin. (4) şi (5) poate duce la preluarea echipamentului de către
personalul unităţii de învăţământ în vederea predării, după caz, către părinţi/tutori legali ai
beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unităţii de învăţământ.
(8)Obligaţiile beneficiarilor secundari ai sistemului de învăţământ sunt următoarele:
a)de a înscrie copilul la şcoală şi de a asigura frecventarea cu regularitate şi conform programului
de către acesta a cursurilor şcolare;
b)de a asigura întreţinerea elevului în vederea asigurării condiţiilor necesare finalizării studiilor;
c)de a păstra legătura cu educatorul/profesorul de învăţământ primar/profesorul diriginte,
mediatorul şcolar, consilierul şcolar sau, după caz, cu conducerea unităţii de învăţământ pentru
monitorizarea progresului elevului;
d)de a semna contractul educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
e)de a sprijini integrarea copilului în colectivul şcolii;
f)de a contacta personalul şcolii în intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ;
g)de a cunoaşte, respecta şi susţine copilul să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ în cadrul căreia este înscris beneficiarul primar.
SECŢIUNEA 3:Sancţiuni aplicabile elevilor

(1)Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).
(2)Analiza disciplinară poate fi iniţiată de personalul şcolar în urma unei încălcări a regulamentelor
unităţii de învăţământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul şi
părinţii/tutorii legali sunt informaţi cu privire la natura încălcării şi sunt convocaţi la o întâlnire
formală.
(3)Elevii au dreptul la apărare şi nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.
(4)Pentru a putea fi sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ,
în cadrul activităţilor extraşcolare sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online.
(5)Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcţie de gravitatea faptei, sunt:
a)observaţie individuală;
b)mustrare scrisă;
c)retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul;
d)mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
e)suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
f)preavizul de exmatriculare;
g)exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ;
h)exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în altă unitate de învăţământ;
i)exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal.
(6)Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi părinţilor/tutorilor
legali. Sancţiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(7)Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în
orice context.
(8)Violenţa fizică sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(9)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învăţământul primar.
(10)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) şi g) se pot aplica în învăţământul obligatoriu numai în
situaţii foarte grave, când prezenţa elevului în şcoală pune în pericol siguranţa elevilor sau a
personalului din şcoală, afectând dreptul la educaţie, respectiv la muncă.
(11)Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev
nu poate fi suspendat pe durata unui an şcolar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.
(12)Elevii care au fost sancţionaţi conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere,
intervenţie psihologică şi psihoterapie, precum şi de activităţi remediale.
(13)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoţite şi de scăderea notei la purtare.
(14)Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul
elevului, prevăzut la art. 105 alin. (4).
(15)Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:
a)informarea elevilor şi a părinţilor/tutorilor legali;
b)intervievarea elevilor, în prezenţa părinţilor/tutorilor legali;
c)după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea
Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în
echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie
şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi
aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum
şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state şi a raportului
de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;
d)oferirea posibilităţii de contestare a sancţiunii.
(16)În procesul de sesizare şi analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinţii/tutorii legali
se realizează în absenţa elevilor, într-un spaţiu dedicat, care asigură confidenţialitatea, în prezenţa
consilierului şcolar şi a mediatorului şcolar, dacă este necesar.
(17)Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ
sunt obligaţi să acopere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrările
necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru
înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.
(18)În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi
înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi
tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective.
Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea
manualelor şcolare.
SECŢIUNEA 4:Bursele elevilor

[textul din Art. 108 din titlul I, capitolul VIII, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-sep-2025 de Art. 55
din Legea 141/2025]

(1)Consiliul Naţional al Elevilor este partener al Ministerului Educaţiei, cu rol consultativ în
procesul decizional. Elevii pot fi reprezentaţi şi prin alte asociaţii reprezentative la nivel naţional
cu rol consultativ în procesul decizional.
(2)Consiliul Naţional al Elevilor funcţionează după un regulament de organizare şi funcţionare
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învăţământul
preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor are în subordine consilii judeţene ale elevilor,
constituite în fiecare judeţ, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, constituit la nivelul
municipiului Bucureşti. De asemenea, la nivel şcolar se constituie consilii şcolare ale elevilor în
fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.
(4)Alegerile pentru funcţiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerinţă
din partea cadrelor didactice. Influenţarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(5)În baza principiului subsidiarităţii, consiliile judeţene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal
al Elevilor Bucureşti sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeaşi relaţie de colaborare
trebuie să existe şi între consiliile şcolare ale elevilor, elevii reprezentanţi în consiliile de
administraţie şi echipele de conducere ale unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(6)Ministerul Educaţiei, respectiv unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină activitatea
Consiliului Naţional al Elevilor şi a substructurilor sale.
SECŢIUNEA 6:Elevii capabili de performanţe înalte

(1)Statul sprijină elevii capabili de performanţe înalte prin activităţi organizate atât în unităţile de
învăţământ, cât şi în centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru
Excelenţă. Organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului
Bucureşti pentru Excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în
continuare centre de excelenţă, funcţionează ca unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate
juridică şi sunt coordonate metodologic de Centrul Naţional pentru Excelenţă.

(1)În unităţile de învăţământ şi în centrele de excelenţă se pot desfăşura activităţi suplimentare de
învăţare şi programe educaţionale pentru elevii capabili de performanţe înalte, adaptate la
particularităţile, interesele, potenţialul şi ritmul lor de învăţare. Aceste programe sunt de
aprofundare şi extindere a învăţării corespunzătoare curriculumului naţional sau altor domenii, de
dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a
promovării, conform ritmului individual de învăţare.
(2)Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea elevilor
capabili de performanţe înalte se asigură de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, conform
normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Administraţiile publice locale pot susţine programele centrelor de excelenţă.

(1)Identificarea tinerilor capabili de performanţă înaltă se realizează de echipe formate din
specialişti în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori, şi satisface exigenţele de obiectivitate,
fidelitate, validitate şi fiabilitate. Membrii acestor echipe nu pot efectua activităţi de pregătire cu
tinerii selectaţi.
(2)În procesul de identificare se utilizează profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri
de nominalizare, chestionare, teste psihologice de aptitudini şcolare, individuale şi colective, de
inteligenţă, de creativitate, de aptitudini speciale, analiza activităţii şi a rezultatelor şcolare, precum
şi alte instrumente şi procedee elaborate de specialişti.
(3)Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanţă înaltă proveniţi din medii
socioeconomice dezavantajate se adaptează specificului lor şi prin implicarea reprezentanţilor
comunităţii locale.

(1)Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei organizează
olimpiade, concursuri şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte
activităţi specifice şi poate acorda burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele
metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a concursurilor şcolare,
extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a altor activităţi specifice
se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a
concursurilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a
altor activităţi specifice, precum şi cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor,
profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
(2)Absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale sau a
concursului de admitere la liceu dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa
naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut
premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educaţiei.
(3)Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale pot fi
înscrişi fără examen în învăţământul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde
specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale dacă au obţinut premiul I la etapa
naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut
premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei. Lista privind
corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale cu filiera/profilul/
specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Identificarea elevilor capabili de performanţe înalte, care vor urma programele de pregătire din
unităţile de învăţământ sau din centrele de excelenţă, se poate realiza începând cu nivelul de vârstă
specific clasei a III-a.
(5)Elevii capabili de performanţe înalte pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar, în
conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cu excepţia
celor din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională.

(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Excelenţă, organism de specialitate al Ministerului
Educaţiei, fără personalitate juridică, cu rol de organizare şi coordonare metodologică,
monitorizare şi evaluare, după caz, a următoarelor activităţi şi servicii educaţionale:
a)elaborarea strategiilor de identificare şi de selecţie a elevilor capabili de performanţe înalte, în
vederea constituirii unor grupe de excelenţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice,
artistice şi tehnice;
b)iniţierea acţiunilor de identificare şi promovare a elevilor capabili de performanţe înalte;
c)coordonarea metodologică a centrelor judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului Bucureşti
pentru Excelenţă şi unităţilor de învăţământ în cazul activităţilor de sprijin al elevilor capabili de
performanţe înalte;
d)asigurarea constituirii, funcţionării şi pregătirii grupelor de excelenţă;
e)elaborarea şi asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară
şi străinătate, cu organizaţii neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătăţirii
condiţiilor şi resurselor necesare sprijinirii participării şi implementării activităţilor destinate
elevilor capabili de performanţe înalte;
f)dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică şi organizarea conferinţelor care au ca
temă activităţile specifice centrului de excelenţă;
g)organizarea taberelor naţionale de pregătire a elevilor capabili de performanţe înalte, pe
discipline;
h)organizarea activităţii de pregătire a loturilor olimpice naţionale, judeţene/ale municipiului
Bucureşti;
i)crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performanţe înalte în procese de
reflecţie asupra transformărilor şi reformelor vizate în domeniile acestora de excelenţă;
j)implicarea instituţiilor de învăţământ superior în organizarea programelor şi demersurilor pe care
centrele de excelenţă le derulează în vederea sprijinirii elevilor capabili de performanţe înalte.
(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional pentru Excelenţă se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei.
(3)Centrul Naţional pentru Excelenţă are rol de sprijinire a centrelor de excelenţă.
(4)Finanţarea Centrului Naţional pentru Excelenţă şi a activităţilor centrelor de excelenţă se
asigură din bugetul Ministerului Educaţiei.

(1)Ministerul Educaţiei, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale,
elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar şi are
drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera
educaţiei.
(2)Ministerul Educaţiei exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele
atribuţii:
1. a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
2. b) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
3. c) monitorizează activitatea de evaluare externă;
4. d) aprobă cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele
ce trebuie asumate şi îndeplinite de unităţile de învăţământ din sistemul naţional;
5. e) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ, pe baza standardelor naţionale;
6. f) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar special şi analizează şi propune
modificări ale acesteia;
7. g) înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de şcolarizare, la propunerea DJIP/DMBIP,
în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
8. h) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare,
asigură şi supraveghează respectarea acestora;
9. i) evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare, conform legii, şi, în acest sens, este
singura autoritate cu competenţe în domeniu;
10. j) asigură coordonarea metodologică, prin instituţiile abilitate, a şcolarizării specializate şi a
asistenţei psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;
11. k) realizează analiza asigurării condiţiilor echitabile de acces, progres şi finalizare a
învăţământului şi propune spre aprobare Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale
abilitate măsuri corespunzătoare;
12. l) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor capabili
de performanţe înalte;
13. m) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane din sistemul naţional de
învăţământ, precum şi normativele de personal din învăţământul preuniversitar de stat;
14. n) coordonează, monitorizează şi controlează formarea iniţială şi pe parcursul carierei
didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, în
concordanţă cu politicile publice de la nivel naţional;
15. o) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/
rezervate din învăţământul preuniversitar de stat;
16. p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu
organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al
cercetării ştiinţifice;
17. q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a
certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
18. r) stabileşte structura anului şcolar, prin ordin al ministrului educaţiei;
19. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării
politicilor educaţionale la nivel naţional;
20. ş) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi alte
regulamente-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor/instituţiilor de la nivelul sistemului
naţional de învăţământ şi domeniului educaţiei;
21. t) aprobă şi publică pe pagina web a instituţiei Calendarul naţional al activităţilor educative
extraşcolare şi Calendarul naţional al activităţilor extraşcolare de promovare a ştiinţei;
22. ţ) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ conform metodologiei aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei;
23. u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora, după
consultarea cu instituţiile cu atribuţii în domeniu;
24. v) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului, inclusiv de
monitorizare a parcursului educaţional/profesional al absolvenţilor;
25. w) coordonează colectarea şi asigură analizarea şi interpretarea datelor statistice pentru
sistemul naţional de indicatori privind educaţia, precum şi transparenţa şi publicarea acestora;
26. x) face public şi prezintă Parlamentului României anual, până la data de 31 decembrie,
raportul privind starea învăţământului preuniversitar din România, în care sunt prezentate
inclusiv elemente privind guvernanţa şi direcţiile/priorităţile de dezvoltare a învăţământului
preuniversitar;
27. y) aprobă formularele actelor de studii, ale documentelor şcolare, controlează periodic
modul de folosire a acestora de către unităţile de învăţământ şi avizează necesarul de formulare
solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora;
28. z) coordonează, prin structuri de specialitate, după caz, funcţionarea optimă a platformelor
strategice din domeniul educaţiei;
29. aa) fundamentează şi propune Ministerului Finanţelor repartizarea pe judeţe şi municipiul
Bucureşti a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea de bază.
(3)În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei,
înfiinţează, organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale şi poate propune Guvernului
înfiinţarea, organizarea şi finanţarea de agenţii şi alte instituţii, prin hotărâre a Guvernului.
(4)Ministerul Educaţiei proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul
educaţiei, prin consultarea partenerilor de dialog ai Ministerului Educaţiei.
(5)La nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează Corpul de experţi externi pentru monitorizare şi
control, denumit în continuare CEEMC, cu atribuţii şi prerogative prevăzute prin regulament
propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Din CEEMC face parte personal didactic cu competenţe specifice în monitorizare şi control,
selectat şi numit prin ordin al ministrului educaţiei, în baza regulamentului propriu de organizare şi
funcţionare.
(7)Ministerul Educaţiei poate emite reglementări având ca obiect organizarea şi funcţionarea
sistemului de învăţământ preuniversitar, în condiţiile normei primare, pe durata stării de urgenţă, a
stării de alertă şi a stării de asediu.
(8)Ministerul Educaţiei, în concordanţă cu prevederile legale, în vederea susţinerii implementării
politicilor din domeniu, poate semna protocoale de colaborare cu autorităţi şi instituţii publice,
culte recunoscute de lege, federaţii sindicale, organizaţii neguvernamentale. Protocoalele de
colaborare sunt documente publice şi se publică pe site-ul Ministerului Educaţiei.
(9)La stabilirea structurii anului şcolar, Ministerul Educaţiei va avea în vedere:
a)pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale care aparţin unui cult religios
legal, creştin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui,
prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, în funcţie de data la care sunt celebrate de
cultul respectiv;
b)includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase
anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru beneficiarii
direcţi ai educaţiei şi formării profesionale aparţinând acestora.

(1)Se înfiinţează direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti
de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu
personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti, finanţate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(2)Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Posturile sunt prevăzute, în condiţiile legii, pentru personal de conducere, îndrumare şi control,
personal didactic auxiliar şi personal administrativ.
(3)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului
personal în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea
condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(4)Personalul de conducere, personalul de îndrumare şi control, personalul didactic, didactic
auxiliar şi administrativ al inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti este preluat la DJIP/DMBIP, în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de
organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuţii:
a)aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, precum şi politicile naţionale la nivel
judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti;
b)monitorizează aplicarea legislaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ;
c)controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ;
d)sprijină Ministerul Educaţiei în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;
e)coordonează şi controlează activităţile unităţilor de educaţie extraşcolară ale Ministerului
Educaţiei din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
f)monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc atribuţiile
privind asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
g)colaborează cu instituţia prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor
guvernamentale din domeniu;
h)coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale, examenele de certificare a calificărilor
profesionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi din municipiul
Bucureşti;
i)înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar
organizată de către autorităţile administraţiei publice locale din raza lor teritorială, în vederea
avizării şi publicării;
j)asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea preşcolarilor şi
elevilor şi monitorizează participarea la actul educaţional a acestora pe durata învăţământului
obligatoriu;
k)monitorizează situaţia abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de învăţământ la
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din raza sa teritorială;
l)colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, în vederea asigurării serviciilor
educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere
şcolară;
m)monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării şcolare, în toate
unităţile de învăţământ din raza teritorială, în vederea identificării şi combaterii fenomenelor de
segregare şcolară, şi susţine participarea personalului didactic la cursuri de formare profesională
pentru dobândirea de competenţe în educaţie incluzivă;
n)comunică Ministerului Educaţiei, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un
raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
o)monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, precum şi a
proiectelor derulate de unităţile de învăţământ în cadrul programelor UE în domeniul educaţiei;
p)sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi implementarea de proiecte din fonduri naţionale şi
europene;
q)mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile
de învăţământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi;
r)menţine, în baza principiului subsidiarităţii, legătura cu organizaţiile reprezentative ale elevilor,
profesorilor şi părinţilor şi asigură participarea acestora în procesul de elaborare şi implementare a
unor politici educaţionale la nivel judeţean şi la procesul de luare a deciziilor care vizează
comunitatea şcolară;
s)sprijină unităţile de învăţământ şi verifică acurateţea datelor raportate de către acestea în vederea
sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;
ş)prezintă public un raport anual privind starea învăţământului la nivelul judeţului sau al
municipiului Bucureşti;
t)acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane;
ţ)monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de
ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat,
monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate
organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi examenul naţional de licenţiere în
cariera didactică;
u)elaborează şi gestionează baza de date privind personalul angajat în unităţile de învăţământ, în
limitele competenţelor ce îi revin;
v)realizează auditul periodic al resursei umane din învăţământul preuniversitar;
w)colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor
de formare continuă, asociate fiecărei inspecţii de specialitate;
x)asigură recunoaşterea şi echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;
y)susţine dezvoltarea şi administrarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor strategice
din educaţie.
(6)DJIP/DMBIP are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora
se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie,
conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Reprezentanţii
federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar şi un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul judeţean al elevilor/
Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, un reprezentant judeţean al structurilor asociative
reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional participă, cu statut de
observatori, la lucrările consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
(7)În structura DJIP/DMBIP din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt
cuprinşi şi inspectori pentru acest tip de învăţământ, conform art. 60 alin. (8). În judeţele/
municipiul Bucureşti unde se organizează formaţiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii
minorităţii naţionale se normează, suplimentar, un post de inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri
de învăţământ sunt numiţi respectând prevederile prezentei legi, cu consultarea grupului
parlamentar al minorităţilor naţionale.
(8)În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinşi şi inspectori pentru problemele antepreşcolarilor/
preşcolarilor şi elevilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate şi/sau din grupuri
marginalizate din punct de vedere social - romi. Inspectorii şcolari pentru copiii şi tinerii proveniţi
din grupuri marginalizate din punct de vedere social - romi sunt numiţi respectând procedurile
legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(9)DJIP/DMBIP este condusă de un director general şi directori generali adjuncţi numiţi prin ordin
al ministrului educaţiei, în urma susţinerii unui concurs organizat de Ministerul Educaţiei, pe baza
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă
învăţământ preuniversitar, ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai structurilor asociative
reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional participă, cu statut de
observatori, la concursul de ocupare a funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din
cadrul DJIP/DMBIP.
*) prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027;
*) prevederile art. 116 se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;

(1)Se înfiinţează Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul
Preuniversitar, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea
Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor şi personalului care
îndeplineşte atribuţii de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(2)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor
judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP, denumite în continuare BJ-ARACIIP/BMBARACIIP,
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei. ARACIIP este
condusă de un preşedinte, ales în baza rezultatului unui concurs desfăşurat conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, pentru un mandat de 4 ani.
(3)ARACIIP este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, precum şi din
venituri proprii.
(4)Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a)venituri obţinute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
b)perceperea unor tarife de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a
Guvernului;
c)fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;
d)donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite.
(5)La nivelul ARACIIP funcţionează Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, denumită în
continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie de
către personalul didactic de predare şi personalul de conducere, de îndrumare şi control de la
nivelul sistemului naţional de învăţământ. CNIS funcţionează în conformitate cu o metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morală şi profesională, care are
experienţă în inspecţie şcolară sau management educaţional de cel puţin 5 ani. Membrii CNIS sunt
numiţi prin ordin al ministrului educaţiei pe un mandat de 4 ani, în urma unui concurs organizat de
către ARACIIP, pe baza metodologiei care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen
de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7)În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligaţia să se abţină de la luarea oricărei decizii
afectate de interesul personal. Prin interes personal se înţelege orice situaţie în care aceştia trebuie
să se pronunţe asupra unei contestaţii/sesizări care priveşte un cadru didactic angajat al unităţii de
învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, soţul/soţia sau o persoană care are calitatea de
rudă de până la gradul III sau afin.
(8)ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia generală de inspecţie
şcolară, Direcţia generală de asigurare a calităţii şi departamente/servicii/birouri/compartimente,
iar, la nivel de judeţ, îşi exercită atribuţiile prin birourile judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti.
(9)Persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică nu pot exercita simultan o funcţie în
cadrul ARACIIP. În termen de 30 de zile de la intrarea în situaţia de incompatibilitate, persoana
are obligaţia de a se suspenda din funcţia de la ARACIIP.
(10)ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele de calitate pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului;
b)propune ministrului educaţiei, în colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind
educaţia specială, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
c)propune ministrului educaţiei standardele specifice de calitate privind educaţia timpurie, educaţia
extraşcolară, alternativele educaţionale şi serviciile complementare, care se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei;
d)elaborează şi propune ministrului educaţiei metodologia-cadru de evaluare instituţională în
vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de
învăţământ din învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
e)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării
privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ
special, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
f)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării
privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie
timpurie, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
g)propune ministrului educaţiei metodologia pentru autorizarea privind funcţionarea provizorie,
acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de educaţie extraşcolară, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei;
h)propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea de funcţionare provizorie,
acreditarea şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale, care se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei;
i)realizează activitatea de evaluare instituţională, autorizare şi acreditare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar/a unităţilor de educaţie extraşcolară;
j)propune Ministerului Educaţiei autorizarea, acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării
unităţilor de învăţământ preuniversitar/unităţilor de educaţie extraşcolară. Autorizarea şi
acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
k)realizează evaluarea externă periodică a calităţii pentru unităţile de învăţământ preuniversitar/
unităţile de educaţie extraşcolară prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi
în Registrul naţional al experţilor în evaluare şi acreditare, denumit în continuare RNEE, în
vederea autorizării de funcţionare provizorie, acreditării;
l)propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calităţii învăţământului
preuniversitar şi, periodic, propuneri de îmbunătăţire a acestora;
m)realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea
de monitorizare şi control al calităţii;
n)realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi
obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin
legislaţia în vigoare;
o)realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică
şi inspecţia de specialitate;
p)colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate
după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru
personalul didactic;
q)recomandă Ministerului Educaţiei şi CNFDCD, după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor,
politici în formarea resursei umane din învăţământul preuniversitar;
r)publică rezultatele evaluărilor externe şi actualizează lunar următoarele registre:
(i)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate;
(ii)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar evaluate extern periodic;
(iii)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze
provizoriu;
(iv)Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un
curriculum străin;
(v)Registrul furnizorilor de educaţie antepreşcolară;
s)elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici şi alte materiale de informare privind
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
ş)organizează cursuri de formare iniţială şi, periodic, cursuri de formare continuă în domeniul
asigurării calităţii educaţiei pentru angajaţi şi membrii RNEE;
t)publică un raport anual cu privire la propria activitate;
ţ)elaborează şi implementează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare;
u)propune ministrului educaţiei metodologia privind avizarea organizaţiilor furnizoare de educaţie
care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei,
pe care o aplică;
v)propune ministrului educaţiei metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică şi
integritate, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
w)propune ministrului educaţiei regulamentul de inspecţie şcolară generală, tematică şi inspecţie
de specialitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(10¹)Modelul, conţinutul şi procedura de completare a registrelor prevăzute la alin. (10) lit. r) se
aprobă la propunerea ARACIIP, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I. Unităţile de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate care fac parte din reţeaua şcolară sunt incluse de drept în aceste registre.
(11)Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a
ARACIIP, cu inspectorii judeţeni/ai municipiului Bucureşti şi cu membrii CEEMC, dacă este
cazul, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w). În cadrul acestui tip de inspecţie se
realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea
îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.
(12)Inspecţia tematică, prin birourile judeţene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al
unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activităţii unităţilor de învăţământ
preuniversitar sau al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, al activităţii cadrelor
didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport
cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ,
în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din judeţul
de provenienţă.
(13)ARACIIP colaborează cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de
formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor
specifice de formare pentru personalul didactic.
(14)Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare
externă a calităţii se realizează de către BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către
Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele
evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei.
(15)Componenţa Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenţi şi membrii observatori,
stabiliţi prin ordin al ministrului educaţiei. Membrii permanenţi sunt numiţi, cu drept de vot, pentru
un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani.
Membrii observatori sunt numiţi pentru un mandat individual de un an, fără drept de vot.
(16)ARACIIP dispune de birouri judeţene de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară, cu
personalitate juridică. Acestea sunt conduse de un director numit în urma câştigării concursului
pentru ocuparea funcţiei de director. Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea
funcţiei de director se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(17)BJ-ARACIIP sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea acestora se
va realiza astfel:
a)numărul de posturi, structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)la nivelul fiecărui birou judeţean există angajaţi cu contract individual de muncă pe durată
nedeterminată. Procedura de ocupare a posturilor acestora este stabilită prin regulamentul prevăzut
la lit. a). Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este realizată cu implicarea colaboratorilor
înscrişi în RNEE şi membrilor CEEMC;
c)activitatea birourilor judeţene este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă
măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor acestora;
d)cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta lege.
(18)În domeniul asigurării calităţii educaţiei, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP au următoarele
atribuţii:
a)analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţiile
furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti;
b)monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ;
c)realizează activităţi de formare iniţială şi periodică în domeniul asigurării calităţii educaţiei, sub
coordonarea metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judeţ;
d)realizează şi publică periodic studii şi analize cu privire la situaţia calităţii educaţiei în instituţiile
de învăţământ preuniversitar din judeţ, care contribuie la recomandările de politică publică
educaţională privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, adoptate de
Consiliul ARACIIP;
e)participă la recrutarea corpului de evaluatori înscrişi în RNEE, informând periodic Consiliul
ARACIIP cu privire la situaţia acestora;
f)organizează schimburi de experienţă şi alte activităţi care vizează schimbul de bune practici
privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei, atât pentru angajaţii BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cât şi
pentru membrii RNEE din judeţ;
g)sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării şi actualizării bazei de date a
unităţilor de învăţământ/nivelurilor/specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate şi evaluate
periodic în judeţ.
(19)În domeniul inspecţiei şcolare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)realizează activităţile specifice inspecţiei şcolare generale, tematice şi de specialitate cu
respectarea metodologiei prevăzute la alin. (10) lit. w);
b)monitorizează implementarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul
unităţilor de învăţământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei, în
urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice;
c)sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară.
(20)Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotărârea Guvernului
prevăzută la alin. (2). Numărul maxim de posturi va fi cel puţin egal cu numărul de posturi din
cadrul ARACIP la care se adaugă posturile transferate din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene/
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti aferente atribuţiilor de inspecţie generală şi
inspecţie tematică.
(21)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea preşedintelui acesteia, vor fi
detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa
de minimum 2 ani în activitatea de inspecţie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.
(22)Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia
sunt numiţi de către preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul
sistemului naţional de învăţământ detaşat în cadrul agenţiei sau al birourilor judeţene/Biroului
Municipiului Bucureşti de către angajatori, în conformitate cu Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(23)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea
şi funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi
în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
fiecare categorie de personal.
(24)Personalul ARACIIP şi al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de
specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual.
Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe
baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
(25)ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în
evaluare şi acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern prevăzută la alin. (2).
(26)ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou-înfiinţate preiau,
pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la
inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în ceea ce
priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate
drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi
litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor
mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.
*) prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027;
*) prevederile art. 117 se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;

(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltarea în Cariera Didactică, denumit în
continuare CNFDCD, instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat prin
bugetul Ministerului Educaţiei şi din venituri proprii.
(2)Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate
acestuia, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 45 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(3)CNFDCD funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei având ca scop:
a)identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor
şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile
naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale;
b)organizarea şi furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de
conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul
preuniversitar;
c)coordonarea reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie;
d)coordonarea activităţii de mentorat didactic şi de licenţiere în cariera didactică;
e)elaborarea standardelor ocupaţionale pentru ocupaţiile specifice sistemului de învăţământ
preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
f)recunoaşterea şi echivalarea nivelurilor de competenţă didactică;
g)identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru
personalul didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi pentru personalul de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
h)realizarea de analize periodice privind necesarul de formare iniţială şi continuă a resursei umane
din învăţământul preuniversitar;
i)furnizarea de programe de formare şi consiliere pentru îndeplinirea unor obiective specifice, în
acord cu planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
j)furnizarea de programe de formare şi consilierea unităţilor de învăţământ, pentru îndeplinirea
recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice;
k)implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel naţional/
judeţean/local şi a impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale
profesorilor prin colaborarea dintre furnizorii de formare şi unităţile de învăţământ, cu rol de
feedback pentru analiza eficienţei şi eficacităţii formării;
l)promovarea şi susţinerea dezvoltării profesionale, prin colaborarea şi schimbul de experienţă
între cadrele didactice din aceeaşi unitate de învăţământ şi/sau din unităţi de învăţământ diferite,
precum şi între cadrele didactice coordonatoare de practică şi tutorii de practică, în vederea
îmbunătăţirii activităţilor de predare, învăţare şi evaluare;
m)dezvoltă şi propune spre aprobare un plan naţional de formare continuă a resurselor umane din
învăţământul preuniversitar. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Activităţile prevăzute la alin. (3) se realizează prin CCD, instituţii la nivel judeţean/al
municipiului Bucureşti, cu personalitate juridică, subordonate CNFDCD, înfiinţate prin
reorganizarea caselor corpului didactic şi preluarea întregului personal, activităţilor şi structurilor
acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Personalul de conducere şi personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al caselor
corpului didactic este preluat de centrele pentru cariera didactică în conformitate cu dispoziţiile
regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)La nivelul CCD se realizează procesul de înregistrare şi monitorizare a portofoliilor
profesionale şi ale programelor de formare profesională ale cadrelor didactice, în conformitate cu
prevederile regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Finanţarea activităţii CCD se realizează în baza planului naţional de formare a resurselor
umane din învăţământul preuniversitar şi este asigurată din bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educaţiei, cât şi din veniturile proprii obţinute şi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
*) prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027;
*) prevederile art. 118 se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;

(1)DJIP/DMBIP şi CCD preiau, pe bază de protocol, activităţile inspectoratelor şcolare judeţene/
Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi ale caselor corpului didactic, după caz, şi se
subrogă în toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi
imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora. Personalul instituţiilor
reorganizate este preluat de instituţiile nou-înfiinţate, potrivit dispoziţiilor art. 116 alin. (4) şi art. 118 alin. (5).
(2)La data prevăzută în ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi a ordinului de ministru privind organizarea şi
funcţionarea CNFDCD, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti şi casele corpului didactic se desfiinţează.
(3)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au fost parte sau al înscrisurilor oficiale
din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi
inovării în care s-au folosit denumirile "inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti" se va citi "direcţia judeţeană pentru învăţământ preuniversitar/Direcţia
Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar".
(4)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care casele corpului
didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale,
cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile "casa
corpului didactic" se va citi "Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice",
sau "centrele pentru cariera didactică", după caz.
(5)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte sau
al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi
tematică, precum şi de asigurare a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au
folosit denumirile "inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti",
"Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar" se va citi "Agenţia
Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar".
(6)Se înfiinţează la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti Consiliul consultativ pentru
învăţământ preuniversitar, structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare
şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine
educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.
(7)Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) avizează Raportul privind starea învăţământului,
elaborat de DJIP/DMBIP.
(8)Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) este format din 5 membri, după cum urmează: un
reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului judeţean al ARACIIP, un reprezentant al
CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al
Municipiului Bucureşti. La activităţile consiliului participă, cu statut de observator, câte un
reprezentant al federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă
învăţământ preuniversitar, al Consiliului Naţional al Elevilor, al structurilor asociative
reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi al agenţilor economici şi un
reprezentant al minorităţilor naţionale, dintre acele minorităţi reprezentate în Parlamentul
României care au învăţământ în limba minorităţilor naţionale în acel judeţ. Consiliul consultativ
prevăzut la alin. (6) este condus de prefect sau un reprezentant al acestuia.
(9)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ pentru învăţământ
preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
*) prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027;
*) prevederile art. 119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;

(1)În fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, iar în
municipiul Bucureşti funcţionează Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională. Acestea sunt instituţii cu personalitate juridică şi sunt subordonate Ministerului
Educaţiei şi coordonate metodologic de CNEI. Structura, organizarea şi funcţionarea CJRAE/
CMBRAE se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(1¹)Până la înfiinţarea CNEI, CJRAE/CMBRAE funcţionează în coordonarea metodologică a
Ministerului Educaţiei prin inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti.
(2)CJRAE/CMBRAE sunt instituţii de învăţământ special integrat specializate în oferirea,
coordonarea, monitorizarea şi evaluarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/
elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la
o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.
(3)CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează şi evaluează metodologic activitatea
profesorilor-consilieri şcolari, profesorilor-logopezi, profesorilor-psihologi, mediatorilor şcolari,
asistenţilor sociali, profesorilor itineranţi şi de sprijin, a cadrelor didactice implicate în programe
de educaţie parentală, desfăşurată în cadrul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a cabinetelor
logopedice, a camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate, în cadrul unităţilor de învăţământ
preuniversitar. CJRAE/CMBRAE colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în
vederea integrării preşcolarilor/elevilor cu CES.
(4)Finanţarea CJRAE/CMBRAE, a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a cabinetelor
logopedice interşcolare, a camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate asistenţei educaţionale se
asigură de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale consiliilor
judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor privind finanţarea
învăţământului.
(5)CJRAE/CMBRAE îndeplineşte următoarele funcţii:
a)de coordonare, monitorizare şi evaluare a serviciilor specifice din judeţ/municipiu;
b)de monitorizare a evoluţiei beneficiarilor serviciilor educaţionale;
c)de informare şi documentare pentru beneficiarii serviciilor educaţionale;
d)de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum şi cu organizaţii şi asociaţii la nivel
naţional şi internaţional;
e)de colaborare cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al sănătăţii, al ordinii publice şi
securităţii, în interesul beneficiarilor primari.
(6)CJRAE/CMBRAE dezvoltă, coordonează, monitorizează şi evaluează următoarele
servicii:
a)servicii de asistenţă psihopedagogică pentru elevii în risc de excluziune şcolară;
b)servicii de consiliere vocaţională, orientare şcolară şi profesională;
c)servicii de terapii logopedice;
d)servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre învăţământul special spre învăţământul de
masă şi invers;
e)servicii de mediere şcolară;
f)servicii de sprijin psihopedagogic pentru elevii cu CES integraţi în învăţământul de masă;
g)servicii de sprijin, consiliere şi formare a cadrelor didactice, în parteneriat cu CNFDCD şi CCD;
h)servicii de educaţie parentală;
i)servicii de intervenţie în situaţii de violenţă şcolară, de mediere a conflictelor şcolare şi de
consiliere a preşcolarilor/elevilor implicaţi în situaţii de violenţă şcolară;
j)servicii de informare, consiliere şi sprijin pentru personalul unităţilor de învăţământ şi pentru
elevi în scopul prevenirii traficului şi consumului de droguri, a delincvenţei şi predelincvenţei
juvenile şi a altor comportamente de risc, precum şi a oricărei forme de violenţă în spaţiul şcolar,
inclusiv bullying, cyberbullying, hărţuire;
k)servicii de facilitare a integrării sociale şi culturale a preşcolarilor/elevilor în colectivul clasei/
grupei şi al unităţii de învăţământ.

(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, cu sediul principal în municipiul
Bucureşti, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1, şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, denumit în
continuare IŞE, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 37, sectorul 1, în subordinea
Ministerului Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional
pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează.
(2)CNCE şi IŞE nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, personalul şi activităţile Centrului
Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile,
contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii
sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în
administrarea sau, după caz, în proprietatea acestuia.
(3)Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare are ca atribuţii principale coordonarea
elaborării şi revizuirii periodice a curriculumului naţional, coordonarea sistemului naţional de
evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar.
(4)Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu al Centrului
Naţional pentru Curriculum şi Evaluare sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor sale, CNCE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu
experienţă, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin
al ministrului educaţiei.
(6)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea
şi funcţionarea CNCE se realizează încadrarea personalului preluat, în numărul maxim de posturi
aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(7)Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei are ca atribuţii principale: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea
în educaţie, pentru cunoaşterea şi înţelegerea contextelor, fenomenelor şi proceselor educaţionale,
în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educaţiei, pe baza datelor de
cercetare. Activitatea se desfăşoară în baza unui plan anual de cercetare aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei.
(8)Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu ale IŞE sunt
aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9)În îndeplinirea atribuţiilor sale, IŞE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu
experienţă, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin
al ministrului educaţiei.
(10)În cadrul IŞE funcţionează o secţie de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în
limbile minorităţilor naţionale şi în cadrul CNCE funcţionează un compartiment din care fac parte
specialişti în învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(11)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea
şi funcţionarea IŞE se realizează încadrarea personalului preluat în numărul maxim de posturi
aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru fiecare categorie de personal.

Centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale au personalitate juridică şi sunt
finanţate integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi funcţionează în
subordinea Ministerului Educaţiei. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea acestora se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.

(1)Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se organizează, ca instituţie publică cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul
Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, finanţat de la bugetul de stat.
(2)Structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar se
stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Obiectivele Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)propune politici de finanţare a învăţământului preuniversitar şi standarde de cost per elev/
preşcolar/antepreşcolar, precum şi coeficienţi de diferenţiere pentru costurile standard per elev/
preşcolar/antepreşcolar şi coeficienţi de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor
naţionale, în vederea asigurării standardelor de calitate în învăţământul preuniversitar;
b)monitorizează activitatea de finanţare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/
preşcolar/antepreşcolar a unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditat şi propune redistribuirea
fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ
preuniversitar;
c)elaborează rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze şi programe de formare privind
utilizarea eficientă şi transparentă a banilor publici alocaţi pentru finanţarea de bază a
învăţământului preuniversitar;
d)prezintă anual Ministerului Educaţiei un raport privind starea finanţării învăţământului
preuniversitar.

Se înfiinţează Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, ca organ de
specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, prin
reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, finanţat
din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

(1)CNITTD are ca scop dezvoltarea învăţământului liceal tehnologic, postliceal şi tehnologic-dual,
în concordanţă cu nevoile de dezvoltare socioeconomică locală, regională şi naţională identificate
în documente strategice.
(2)Organizarea şi funcţionarea CNITTD, precum şi preluarea personalului se aprobă prin hotărâre
a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.

(1)Institutul Limbii Române este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea
Ministerului Educaţiei, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Institutul Limbii Române are ca atribuţii promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirea
persoanelor care învaţă această limbă şi atestarea cunoştinţelor de limba română. Atribuţiile,
structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(2)În anul şcolar 2023-2024 se elaborează o strategie de dezvoltare a Institutului Limbii Române,
cu implementare din anul 2025, care va viza o acoperire globală a nevoilor educaţionale în ceea ce
priveşte limba, cultura şi civilizaţia românească din comunităţilor româneşti din afara graniţelor
ţării.

În domeniul educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a)asigură, împreună cu DJIP/DMBIP, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri
a acestora pe durata învăţământului obligatoriu, emite avertismente părinţilor şi aplică sancţiuni;
b)iniţiază, asigură funcţionarea şi propune reorganizarea ori desfiinţarea, după caz, cu avizul
conform al DJIP/DMBIP, a unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativteritorială
a acesteia;
c)asigură organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi
confesional, toate nivelurile, şi special, nivelurile preşcolar, primar, gimnazial, profesional, în
unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea;
d)asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de stat,
particular şi confesional, precum şi a listei unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze
provizoriu;
e)asigură spaţii suficiente pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale de către toţi beneficiarii
primari înscrişi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat, în conformitate cu normele elaborate de
Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi
Ministerul Sănătăţii şi a reprezentanţilor autorităţilor locale;
f)asigură lucrări de investiţii necesare pentru construcţia unor şcoli noi, pentru extinderea şcolilor
existente, mansardare, pentru modernizarea spaţiilor destinate desfăşurării de activităţi
educaţionale, în conformitate cu normativele privind proiectarea, realizarea şi exploatarea
construcţiilor din domeniul educaţional, precum şi a normelor de igienă, aprobate prin ordin al
ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv ministrului sănătăţii;
g)asigură organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în conformitate cu standardele
aplicabile;
h)asigură angajarea personalului medical de specialitate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în
cabinetele medicale;
i)pot asigura, din venituri proprii, burse şcolare;
j)asigură, din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse şcolare
destinat exclusiv preşcolarilor şi elevilor;
k)asigură personalului didactic care nu dispune de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială
decontarea cheltuielilor de transport;
l)pot asigura fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare
locale/judeţene/ale municipiului Bucureşti, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, precum şi
pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii
speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora;
m)pot participa la organizarea şi finanţarea unor programe educaţionale, precum programul
"Şcoala după şcoală", programul "A doua şansă" sau alte programe remediale;
n)participă la organizarea şi poate contribui la finanţarea unor programe şi activităţi naţionale sau
locale pentru reducerea abandonului şcolar;
o)participă şi desemnează reprezentanţi în consiliile administrative ale unităţilor de învăţământ,
consiliile consultative pentru învăţământ preuniversitar, consiliile de coordonare a zonelor de
investiţii prioritare în educaţie şi alte consilii prevăzute de prezenta lege;
p)pot participa la finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolare;
q)asigură, împreună cu instituţiile abilitate în acest sens, siguranţa beneficiarilor primari şi a
personalului din unităţile de învăţământ;
r)elaborează, împreună cu DJIP/DMBIP, un plan de dezvoltare a reţelei şcolare şi a sistemului de
transport şcolar, bazat pe evoluţiile demografice, în vederea asigurării unei dezvoltări coerente a
reţelei şcolare.
SECŢIUNEA 2:Conducerea şi coordonarea la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar

(1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, cu excepţia celor
din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt conduse de consiliile de
administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, unde este cazul. În exercitarea atribuţiilor
ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu:
a)Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, denumită în continuare CEAC;
b)Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumită în continuare CFDCD;
c)consiliul profesoral;
d)autorităţile administraţiei publice locale;
e)consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţiile de părinţi, acolo unde există;
f)organizaţiile sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar;
g)consiliul şcolar al elevilor.
(2)În unităţile de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de
conducere al unităţii de învăţământ şi este constituit din 7, 9 sau 11 membri, astfel:
a)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 7 membri, aceştia sunt: directorul, 2
cadre didactice, 2 reprezentanţi ai părinţilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un
reprezentant al consiliului local. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de
învăţământ cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit
în prezenţa a cel puţin 4 membri;
b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, aceştia sunt: directorul, 3
cadre didactice, din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar,
primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, 2 reprezentanţi ai
părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective între 301
şi 400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 5 membri;
c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 11 membri, aceştia sunt: directorul, 4
cadre didactice din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar,
primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, 3 reprezentanţi ai
părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective de peste
400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 6 membri;
d)în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ de nivel liceal/postliceal, din cota
aferentă părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a
împlinit 18 ani;
e)în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează doar nivel postliceal
cota aferentă părinţilor revine reprezentanţilor elevilor;
f)în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ liceal tehnologic şi postliceal, consiliile de
administraţie se pot mări cu 2 membri desemnaţi de operatorii economici parteneri, asociaţii
profesionale partenere, consorţii partenere. Reprezentantul desemnat de unul dintre operatorii
economici poate avea calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie. Preşedintele consiliului
de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor. În cazul în care
sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii partenere,
aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot
forma un consiliu reprezentativ care să nominalizeze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate.
În acest caz, cvorumul de şedinţă reglementat la lit. a)-c) se măreşte cu 1 membru, respectiv 2
membri;
g)în unităţile de învăţământ care organizează exclusiv învăţământ tehnologic, componenţa
consiliului de administraţie asigură reprezentarea în număr egal a membrilor din partea operatorilor
economici, asociaţiilor profesionale partenere, consorţiilor partenere, respectiv a membrilor din
partea cadrelor didactice, alături de primar sau un reprezentant al acestuia, un reprezentant al
consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici
parteneri, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt
alocate;
h)în unităţile de învăţământ în care funcţionează grupe/clase în limbile minorităţilor naţionale, în
consiliul de administraţie minoritatea respectivă va fi reprezentată şi de cadre didactice, părinţi şi
elevi aparţinând minorităţii respective;
i)în unităţile de învăţământ vocaţional teologic, consiliile de administraţie se măresc, suplimentar,
cu 2 membri, desemnaţi de cultul respectiv. În acest caz, cvorumul de şedinţă reglementat la lit. a)-
c) se măreşte cu un membru.
(3)În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de
conducere şi este constituit din 9 membri, astfel: 4 cadre didactice, inclusiv directorul, din care 1
reprezentant poate fi al personalului didactic auxiliar, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului
General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului
judeţean/2 reprezentanţi ai consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti pe raza căruia se
află unitatea de învăţământ, 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt
membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de
învăţământ respectivă. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(4)Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ, cu excepţia
situaţiei prevăzute la alin. (2) lit. f). Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi
semnează hotărârile adoptate.
(5)La şedinţele consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, reprezentanţii
federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ şi ai asociaţiei de părinţi membre a
federaţiilor părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, iar pentru unităţile de învăţământ
gimnazial sau liceal, preşedintele consiliului şcolar al elevilor cu statut de observator. Preşedintele
consiliului de administraţie convoacă observatorii la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(6)În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi
reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana
desemnată de fondatori. În unităţile care şcolarizează beneficiari primari la niveluri din
învăţământul obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
(7)La şedinţele consiliului de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar de stat
participă şi profesorul consilier şcolar, atunci când se discută aspecte ce ţin de activitatea acestuia.
(8)Cu excepţia directorului şi directorului adjunct, nu poate face parte din consiliul de
administraţie personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control şi nici personalul
didactic auxiliar şi administrativ care are şi calitatea de părinte al unui elev înmatriculat în
respectiva unitate de învăţământ, respectiv persoana care a fost condamnată pentru o faptă penală
săvârşită cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, sau
cadrul didactic care are o sancţiune disciplinară neradiată.
(9)Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a)adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b)aprobă planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al unităţii de învăţământ
preuniversitar, la propunerea directorului unităţii de învăţământ;
c)aprobă, la propunerea consiliului profesoral şi după consultarea consiliului şcolar al elevilor şi
părinţilor, curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii;
d)analizează şi aprobă propunerile de colaborare cu terţii, în condiţiile legii şi cu respectarea
principiului interesului superior al beneficiarului primar;
e)aprobă planul de încadrare cu personal didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi schema
de personal administrativ, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei;
f)aprobă programe de dezvoltare profesională a salariaţilor, la propunerea consiliului profesoral;
g)stabileşte sancţiunile disciplinare care se aplică personalului unităţii de învăţământ;
h)aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor, conform legislaţiei în vigoare;
i)aprobă programul şi orarul unităţii de învăţământ;
j)îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
k)monitorizează activitatea de raportare a datelor şi informaţiilor în sistemele informatice
naţionale;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare.
(10)Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de
administraţie, cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Angajatorul este unitatea de
învăţământ.
(11)În cazul în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (10), acesta
va fi reconvocat o singură dată. La următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este
de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de
administraţie se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenţi. Dacă în urma votului nu se obţine
numărul de 2/3 din voturile celor prezenţi, hotărârea nu poate fi adoptată.
(12)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, cu
excepţia celor prevăzute la alin. (11). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează
personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere,
acordarea gradaţiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de
sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află
în conflict de interese nu participă la vot.
(13)Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea voturilor
membrilor consiliului de administraţie. Componenţa consiliului de administraţie, precum şi
hotărârile adoptate de acesta se publică la avizierul şcolar, precum şi pe website-ul unităţii de
învăţământ preuniversitar.
(14)Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de
administraţie.
(15)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea
directorului sau a unei treimi dintre membri.
(16)Metodologia-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie este aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.
(17)Reprezentantul desemnat al primarului/primarului de sector, respectiv reprezentantul desemnat
al preşedintelui consiliului judeţean în consiliul de administraţie şi reprezentanţii consiliului local,
consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, nu pot avea calitatea de
personal didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, personal didactic auxiliar sau
administrativ în unitatea de învăţământ respectivă.

(1)Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din
unitatea de învăţământ, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este
nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii săi.
(2)Atribuţiile principale ale consiliului profesoral sunt următoarele:
a)gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b)stabileşte şi monitorizează aplicarea Codului de etică profesională elaborat în conformitate cu
codul-cadru de etică profesională aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
c)propune consiliului de administraţie fişele de evaluare a personalului angajat al unităţii de
învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
d)propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e)propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii;
f)propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului"
personalului didactic de predare cu rezultate deosebite la catedră;
g)aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale pentru încălcări ale eticii
profesionale din partea cadrelor didactice;
i)propune consiliului de administraţie programe de formare şi dezvoltare profesională continuă
pentru cadrele didactice;
j)propune şi alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie, precum şi în alte
comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;
k)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
(3)Organizarea şi funcţionarea consiliului profesoral sunt stabilite în conformitate cu prevederile
Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar,
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se constituie, prin decizie a
directorului, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisia pentru formare şi
dezvoltare în cariera didactică, în baza hotărârii consiliului profesoral.
(2)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) şi responsabilii acestora se aleg din rândul
personalului didactic de predare titular, prin vot secret, de către consiliul profesoral. Responsabilii
comisiilor nu pot ocupa funcţia de director sau director adjunct.
(3)Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor
şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, analizează rapoartele întocmite cu ocazia
inspecţiilor generale şi tematice şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la
nivelul unităţii de învăţământ.
(4)Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii colaborează cu ARACIIP, cu biroul judeţean
pentru inspecţie şcolară şi asigurare a calităţii, cu consiliul de administraţie, cu structurile
asociative ale părinţilor, cu consiliul şcolar al elevilor şi cu consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ.
(5)Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică identifică nevoile de formare continuă
ale personalului didactic, programele şi proiectele destinate formării continue a personalului
didactic şi monitorizează evoluţia în carieră a cadrelor didactice, participarea personalului didactic
la programe şi proiecte de formare continuă.
(6)Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică colaborează cu DJIP/DMBIP, cu
CNFDCD şi CCD, cu consiliul de administraţie şi cu consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(7)Organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisiei pentru
formare şi dezvoltare în cariera didactică sunt stabilite prin prevederile Regulamentului-cadru
privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 3:Participarea în programe ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei

(1)Ministerul Educaţiei susţine implicarea unităţilor de învăţământ în programe ale Uniunii
Europene în domeniul educaţiei, ca instrument de dezvoltare instituţională şi de creştere a calităţii
educaţiei.
(2)Rezultatele învăţării obţinute de către cadrele didactice care participă la mobilităţi cu scop de
învăţare în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei vor fi recunoscute şi
echivalate în baza metodologiei de acordare a ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se
aprobă prin ordin al Ministerului Educaţiei şi care este aplicată de CCD/CNFDCD.
(3)Rezultatele învăţării obţinute de elevii care participă la mobilităţi în proiectele finanţate prin
programele UE în domeniul educaţiei vor fi recunoscute printr-o metodologie specifică aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Conducerile unităţilor de învăţământ vor sprijini participarea cadrelor didactice la mobilităţi cu
scop de învăţare, prin asigurarea suplinirii pe perioada mobilităţii, utilizând resurse financiare din
finanţarea complementară, conform art. 140 alin. (2) lit. h). Perioada în care cadrele didactice şi de
conducere participă la mobilităţi cu scop de învăţare este considerată perioadă de activitate,
participanţii beneficiind de toate drepturile salariale din ţară conform legislaţiei în vigoare.
(5)Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia de a sprijini participarea elevilor la mobilităţi
cu scop educaţional şi să asigure recunoaşterea stagiului sau perioadei petrecute în străinătate ca
fiind echivalentă cu perioada de prezenţă la activităţile obişnuite ale şcolii. În acest sens se vor
dezvolta şi aplica metodologii specifice de evaluare a competenţelor dobândite de elevi în timpul
stagiului în străinătate, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste metodologii
vor fi folosite pentru a echivala şi recunoaşte competenţele dobândite în străinătate cu cele
dobândite în unitatea de învăţământ de origine. De asemenea, conducerea unităţilor de învăţământ
va lua măsurile necesare pentru a motiva absenţele elevilor care participă la astfel de mobilităţi şi
pentru a permite recuperarea materiei pierdute, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6)În vederea stimulării participării elevilor la programele internaţionale de mobilitate şi a
recunoaşterii realizărilor lor, Ministerul Educaţiei va promova portofoliul Europass de recunoaştere
a perioadei petrecute în străinătate, în cazul finalizării cu succes a stagiului de mobilitate. Acestea
vor fi incluse în dosarele şcolare ale elevilor şi în alte documente oficiale relevante.
(7)Ministerul Educaţiei va sprijini organizarea de evenimente de promovare a programelor
internaţionale de mobilitate şi a realizărilor elevilor care au participat la aceste programe, în scopul
de a creşte gradul de conştientizare şi de implicare a comunităţilor locale în aceste proiecte.
(8)Participarea unităţilor de învăţământ în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul
educaţiei, numărul de mobilităţi realizate, rezultatele şi implementarea acestora se includ printre
criteriile de evaluare generală a performanţelor unităţilor de învăţământ de către ARACIIP şi
printre criteriile de evaluare externă periodică a calităţii.
(9)Metodologia de evaluare a cadrelor didactice şi didactice auxiliare va include un criteriu
referitor la implicarea acestora în elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate prin programele
UE în domeniul educaţiei.
(10)Pentru recunoaşterea rezultatelor deosebite obţinute de unităţile de învăţământ în
implementarea proiectelor finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, Ministerul
Educaţiei organizează anual concursul "Şcoala Europeană", conform metodologiei stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei, acordând premii şi distincţii unităţilor câştigătoare.
(11)Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de
unitate de învăţământ, dar nu sunt remunerate pentru această activitate pot beneficia de o
reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul consiliului de
administraţie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ, în conformitate cu
condiţiile şi metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
*) prevederile art. 131 alin. (11) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
SECŢIUNEA 4:Transformări digitale în învăţământul preuniversitar

(1)Transformările digitale în învăţământul preuniversitar au în vedere Strategia naţională pentru
digitalizarea educaţiei şi dezvoltarea competenţelor digitale în rândul comunităţii educaţionale,
strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(2)Se înfiinţează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru
Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituţie publică cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Educaţiei, cu finanţare din venituri proprii şi subvenţii acordate de la
bugetul de stat, cu responsabilităţi în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul
naţional de învăţământ preuniversitar, digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii
pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, conform legislaţiei în vigoare.
Organizarea şi funcţionarea UESMATD se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(3)UESMATD poate să folosească colaboratori externi, angajaţi pe bază de contract civil, experţi
în IT, remuneraţi în condiţiile legii.
(4)UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea şi mentenanţa
platformelor strategice ale Ministerului Educaţiei. Lista platformelor educaţionale digitale ce
îndeplinesc criteriile calitative, tehnice şi de securitate minimale şi, după caz, metodologiile
privind gestionarea bazelor de date aferente se aprobă prin ordine ale ministrului educaţiei, în
maximum 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5)În învăţământul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizează cu respectarea
standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor
dedicate proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar, adoptat prin
hotărâre a Guvernului. Acest standard se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.
242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de
interoperabilitate, ale legislaţiei protecţiei datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnică,
semantică şi sintactică deplină, precum şi, în mod obligatoriu, cu ale legislaţiei europene şi bunelor
practici la nivel global.
(6)Toate dezvoltările, integrările şi asistenţa asociată activităţii UESMATD se vor face cu
respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii
platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar,
prevăzut la alin. (5).
(7)UESMATD colaborează cu CNFDCD în dezvoltarea de programe de formare pentru personalul
ce utilizează sau urmează să utilizeze platformele strategice din învăţământul preuniversitar.
(8)UESMATD colaborează cu CNCE, IŞE, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de
Informatică pentru Educaţie şi Cercetare şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul învăţământului în
vederea asigurării accesibilităţii resurselor educaţionale online.
(9)Ministerul Educaţiei controlează gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor
strategice prevăzute la alin. (4), decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care se aduc pe
baza propunerilor înaintate de către instituţiile care utilizează sistemele informatice şi răspunde
solidar pentru confidenţialitatea datelor cu caracter personal înregistrate alături de celelalte
instituţii care au acces la acestea.
(10)Datele colectate sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679
, precum şi ale Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare.
(11)Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se
realizează în baza unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau
autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional.
Protocoalele vor avea la bază ordine de ministru comune între ministerele responsabile. Aceste
protocoale vor fi realizate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale legislaţiei
naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
(12)Platformele strategice ale Ministerului Educaţiei vor asigura schimbul de date deschise, în
conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi Legea nr. 179/2022
privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public. Datele deschise vor fi
publicate în portalul Guvernului României dedicat seturilor de date deschise, putând fi publicate,
de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei, respectiv
în agregatoare de seturi de date deschise la nivel internaţional.

(1)Sistemul integrat de management al şcolarităţii, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Educaţiei, este un ansamblu de resurse informatice, de comunicaţii şi de securitate
cibernetică, bazat pe tehnologia "cloud computing", interconectat la nivel de servicii cu "clouduri"
publice şi/sau private. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului integrat de management
al şcolarităţii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, adoptată în
termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii, este o aplicaţie
care rulează pe o infrastructură de tip "cloud", bazată pe principiile interoperabilităţii şi
interconectării. Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, planul de migrare şi interconectare, precum
şi calendarul operaţionalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei
în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3)În termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educaţional va
fi realizat şi în format digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii,
administrat de Ministerul Educaţiei prin intermediul UESMATD.
(4)Ministerul Educaţiei va pune la dispoziţia instituţiilor de învăţământ şi a celor îndreptăţite prin
lege să gestioneze datele cu caracter educaţional soluţii de interconectare în timp real pentru
verificarea statutului de elev, respectiv absolvent al examenului de bacalaureat prin interfeţe de
programare ale aplicaţiilor. Specificaţiile vor fi definite în Ghidul privind standardul informatic
minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi
gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar.
(5)Toate informaţiile legate de diplomele emise şi centralizate în sistemele integrate de
management al şcolarităţii vor fi interconectate cu Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi
actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea profilului educaţional şi profesional al beneficiarilor
sistemului de educaţie.
(6)În termen de maximum 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul
Educaţiei va asigura interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al
şcolarităţii având la bază principiul "doar o singură dată", asigurând trasabilitatea şi schimbul de
date între sistemele operate la nivelul învăţământului preuniversitar spre universitar, precum şi alte
baze de date gestionate de autorităţi şi instituţii publice, după caz.
(7)Începând cu anul şcolar 2027-2028, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul CNCE şi UESMATD,
asigură administrarea evaluărilor şi examenelor naţionale, integral în format digital, în
conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3).
(8)Se înfiinţează mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învăţământul
preuniversitar, sistem de evaluare, monitorizare şi îmbunătăţire a transformărilor digitale în ceea ce
priveşte infrastructura software şi hardware disponibilă/accesibilă în fiecare unitate de învăţământ
preuniversitar, precum şi nivelul competenţelor digitale în rândul elevilor şi cadrelor didactice.
(9)Operaţionalizarea mecanismului prevăzut la alin. (8) se realizează de către UESMATD pe baza
unui ordin al ministrului educaţiei.
(10)În baza monitorizării prevăzute la alin. (8), UESMATD propune intervenţii specifice la nivel
de sistem sau la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar
şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului
general consolidat.
*) Prevederile art. 134 se aplică începând cu anul 2027.

(1)Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)resursa financiară urmează antepreşcolarul/preşcolarul/elevul;
b)transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
c)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
d)corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate şi obiectivele urmărite;
e)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
f)eficienţa utilizării resurselor;
g)asigurarea veniturilor necesare prin formula de finanţare, pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar, cu personalitate juridică, sub efectiv.
(2)Învăţământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot
percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3)Învăţământul poate fi susţinut şi direct de operatori economici, precum şi de alte persoane fizice
sau juridice, în condiţiile legii.
(4)Învăţământul poate fi susţinut prin burse, stimulente, premii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse
proprii şi alte surse legale.

(1)Ministerul Educaţiei are drept de iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane
din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi publice locale, structuri
asociative reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu Consiliul Naţional al
Elevilor şi asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, cu structuri asociative
reprezentative ale părinţilor, cu activitate relevantă la nivel naţional, asociaţii reprezentative
profesionale ale cadrelor didactice, precum şi federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector
de negociere colectivă în învăţământul preuniversitar.
(2)Unităţile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanţarea de bază şi
complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a unităţilor de educaţie
extraşcolară, inclusiv prin finanţarea directă a unor programe precum "Şcoală după şcoală" sau
"învăţare remedială".

(1)Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional, după caz, autorizat să
funcţioneze provizoriu/acreditat în sistemul de învăţământ românesc, se asigură din fonduri publice
sau din alte surse, potrivit legii.
(2)Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional se face din taxe, din fonduri
publice, în cazul învăţământului antepreşcolar, preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte
surse, potrivit legii.
(3)În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de
administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, în condiţiile legii. La publicarea taxelor de
şcolarizare, precum şi în contractul încheiat cu părinţii, este obligatorie precizarea sumei care este
acoperită prin finanţarea acordată de la bugetul de stat.
(4)În cazul învăţământului liceal tehnologic, finanţarea din partea operatorilor economici se
realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învăţământ,
unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară şi operatorul sau
operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru
organizarea şi desfăşurarea învăţământului liceal tehnologic, sunt:
a)cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, şi anume: cheltuieli efectuate pentru elevi,
precum: burse şi premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecţie, transport, masă, cazare pe
parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilităţi oferite acestora, respectiv
cheltuieli cu securitatea şi sănătatea în muncă şi analize medicale obligatorii, în funcţie de
domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale
accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul
economic, cheltuieli materiale pentru susţinerea activităţilor desfăşurate pe parcursul pregătirii
practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărţi de specialitate, auxiliare didactice,
softuri educaţionale, costuri legate de evaluarea şi certificarea elevilor, materii prime şi materiale
consumabile şi alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziţiei, punerii în funcţiune şi
exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a
elevilor, cheltuieli cu utilităţile şi obiectele de inventar, cheltuieli aferente salarizării şi pregătirii
personalului propriu al operatorilor economici - tutori şi formatori - pentru pregătirea practică a
elevilor, cheltuieli aferente pregătirii şi sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învăţământ
parteneră, precum şi sumele plătite direct cadrelor didactice, în baza unor contracte încheiate în
condiţiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activităţi decât cele prevăzute în
norma didactică;
b)cheltuieli de investiţii în spaţii de învăţământ existente sau nou-edificate, precum şi în
echipamente de natura mijloacelor fixe achiziţionate şi puse în funcţiune pentru a fi utilizate în
vederea pregătirii elevilor, realizate în unitatea de învăţământ.

(1)Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază, finanţarea
complementară şi finanţarea specială.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru:
a)beneficiarii primari din învăţământul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b)antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat;
c)elevii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat pe durata învăţământului
obligatoriu.
(3)Finanţarea de bază se face în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/
antepreşcolar.
(4)Costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de
învăţământ, filieră şi profil.
(5)Costul standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, stabilite anual pe baza
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional
pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.
*) prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(6)Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unităţile de învăţământ care fac parte din
consorţii şcolare sau consorţii de învăţământ dual, constituite din unităţi de învăţământ din mediul
urban şi rural.
(7)Determinarea costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se face de către Consiliul
Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform
normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului,
aplicabile începând din anul şcolar 2024-2025.
(8)Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară
urmează antepreşcolarul/preşcolarul/elevul", conform căruia alocaţia bugetară aferentă unui
beneficiar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, prin respectarea prevederilor
alin. (2)-(4).
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. b) şi c), statul asigură finanţarea de bază şi pentru
unităţile de învăţământ particular şi confesional autorizate să funcţioneze provizoriu care nu percep
taxe de la beneficiarii primari.

(1)Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel
preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de
cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev,
după cum urmează:
a)cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege,
precum şi contribuţiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educaţiei;
b)cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin
bugetele locale;
c)cheltuieli cu bunuri şi servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin
bugetele locale;
d)cheltuieli de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar care nu dispune
de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială unde are postul.
*) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(3)Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) reprezintă
minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2).
*) prevederile art. 139 alin. (3) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(4)Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu,
înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţarea pentru cheltuielile
prevăzute la alin. (2) se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educaţiei, pe baza costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, şi se cuprinde în contractul
complementar încheiat cu instituţia de învăţământ superior de stat.
(5)Pentru şcolile din spital, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi
farmacie, finanţarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură, pentru perioada în care
antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este înscris la "Şcoala din spital", prin transferuri de la bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/
preşcolar/elev majorat cu cel puţin 100%, în baza contractului complementar.
(6)Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în care sunt înscrişi antepreşcolari/preşcolari/elevi
care beneficiază de nivelurile de intervenţie I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispoziţiile
art. 69, finanţarea se asigură, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, cel puţin la
nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu 75%.
(7)Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ, pentru finanţarea de bază, o
constituie costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul
unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică cu mai puţin de 300 de elevi sau mai puţin
de 300 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare
un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educaţional să se poată desfăşura în condiţii
normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP şi este adoptat prin hotărâre a
Guvernului privind costul standard.
*) prevederile art. 139 alin. (7) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028;
(8)CNFÎP cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai partenerilor sociali şi ai structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai învăţământului în limbile minorităţilor
naţionale, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, şi beneficiază de secretariat tehnic din partea
Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar. Regulamentul de organizare şi
funcţionare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza costului
standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreşcolari/
preşcolari/elevi din unitatea de învăţământ, precum şi coeficienţi de corecţie dependenţi de
numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică,
severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorităţii naţionale şi alţi factori. La stabilirea
finanţării se au în vedere factorii de ajustare determinaţi astfel încât să asigure acoperirea tuturor
categoriilor de cheltuieli, în funcţie de specificul unităţilor de învăţământ.
(10)Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. a), se aprobă, anual, după
adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educaţiei şi se repartizează de Ministerul
Educaţiei către DJIP/DMBIP în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.
(11)Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), aprobată anual prin
legea bugetului de stat, se repartizează de direcţiile generale regionale/administraţiile judeţene ale
finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, oraşe, municipii
şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar.
(12)În situaţia în care, la nivelul unor unităţi de învăţământ, sumele repartizate în baza costului
standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a), DJIP/DMBIP
efectuează redistribuiri ale acestor sume între unităţi de învăţământ de pe raza judeţului/
municipiului Bucureşti sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.
Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unităţi de învăţământ de
pe raza unor judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti diferite se realizează de către Ministerul
Educaţiei cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de
calitate.
(13)Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face
numai după verificarea de către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a
cheltuielilor şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per
antepreşcolar/preşcolar/elev, după caz, şi după verificarea corelării numărului de personal cu
numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(14)În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor
prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) la unele unităţi de învăţământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa
pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat,
direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice/direcţia
generală a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP efectuează
redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului
Bucureşti cu această destinaţie sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după
caz. Redistribuirile se realizează cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor
destinate unui învăţământ de calitate.
(15)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ, potrivit prevederilor alin. (12) şi (14),
conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard
per elev/preşcolar.
(16)Sumele alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanţare de bază nu pot
fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor
administraţiei publice locale sau a unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de educaţie extraşcolară.

(1)Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli
asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a
unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2)Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale
de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi din sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat
cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a)investiţii, reparaţii capitale şi curente, consolidări;
b)subvenţii pentru internate şi cantine;
c)cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d)cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul
preuniversitar;
e)cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă
organizate în cadrul sistemului de învăţământ;
f)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g)gestionarea situaţiilor de urgenţă;
h)cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice în perioada participării în proiecte
europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;
i)alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază;
j)cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k)cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, cărţi, publicaţii şi materiale documentare.
(3)Din veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat pot fi alocate ca finanţare complementară sume pentru
următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea:
a)cheltuieli pentru bursele elevilor;
b)cheltuieli pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite
în incluziunea sau în excelenţa şcolară, precum şi unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se
înregistrează un risc sporit de abandon şcolar/părăsire timpurie a şcolii;
c)cheltuieli pentru atragerea personalului didactic şi auxiliar, cheltuieli pentru concursuri şcolare şi
activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul sistemului de învăţământ,
cheltuieli pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă/rambursabilă, după caz,
nerambursabile;
d)cheltuieli pentru dotarea specifică a cantinelor, sălilor de sport, bibliotecilor, atelierelor şcolare,
bazelor sportive.
(4)Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe
unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ de direcţiile generale
regionale/administraţiile financiare ale finanţelor publice şi cu asistenţa tehnică de
specialitate a DJIP/DMBIP:
a)pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de
învăţământ;
b)pe judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de educaţie extraşcolară.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează, după caz, pe baza contractului de
management educaţional încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de
educaţie extraşcolară cu directorul general al DJIP/DMBIP pentru finanţarea primită din bugetul
Ministerului Educaţiei şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de
învăţământ preuniversitar cu ordonatorul principal de credite al autorităţii locale pentru finanţarea
primită din bugetul autorităţilor locale.

(1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile de educaţie extraşcolară pot obţine
venituri proprii din activităţi specifice în domeniul educaţiei, înfiinţate pe lângă unitatea de
învăţământ, conform legii. Înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii se aprobă
prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale, care stabilesc totodată
domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate şi categoriile de cheltuieli ce pot fi
finanţate din veniturile obţinute. Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate
integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.
(2)Veniturile proprii ale activităţilor înfiinţate pe lângă unităţile de învăţământ nu diminuează
finanţarea de bază, complementară sau specială şi sunt utilizate în scopul pentru care au fost
încasate. La sfârşitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuţia bugetelor activităţilor
finanţate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor şi vor fi utilizate
cu aceeaşi destinaţie.
(3)Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau, după caz, al unităţii de
educaţie extraşcolară răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.

(1)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de învăţământ
preuniversitar sau, după caz, unitate de educaţie extraşcolară, conform normelor metodologice
privind finanţarea învăţământului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, se
aprobă şi se execută conform legii. Bugetul se aprobă şi se execută cu respectarea dispoziţiilor
legale.
(2)Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor
din învăţământul special se asigură:
a)din bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte
drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b)din bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi din sumele defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, pentru cheltuielile necesare
asigurării condiţiilor desfăşurării unui proces educaţional de calitate.
(3)Finanţarea unităţilor de învăţământ special de stat sau particular şi confesional, a claselor de
învăţământ special şi a elevilor din învăţământul special de stat sau particular şi confesional,
integraţi în învăţământul de masă, se realizează pe baza contractului de management educaţional,
încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finanţarea primită din bugetul
Ministerului Educaţiei, şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de
învăţământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale judeţelor şi ale
sectoarelor municipiului Bucureşti pentru finanţarea primită din bugetul acestora.

(1)De la bugetul de stat, ca finanţare specială, prin bugetul Ministerului Educaţiei, se asigură
următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv
pentru învăţământul special:
a)finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b)componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi
de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente
proiectelor respective;
c)bursele elevilor;
d)bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii
români din afara graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
e)organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
f)perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor, pentru implementarea politicilor şi strategiilor
Ministerului Educaţiei;
g)finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, a unor programe anuale
sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări, reabilitări şi dotări;
h)finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
i)finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii,
tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi
concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade
internaţionale pe obiecte de învăţământ;
j)cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
k)alte categorii de cheltuieli pentru care legea prevede că sunt finanţate prin bugetul Ministerului
Educaţiei.
(2)Autorităţile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea
lor, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca
participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat.
(4)Consiliul local/Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate asigura
fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale/judeţene/
ale municipiului Bucureşti, precum şi pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au
obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea
acestora.
(5)Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (4) se acordă în baza unui regulament
aprobat prin hotărâre a consiliului local/judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5¹)Consiliul local/judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate asigura fonduri
pentru premierea elevilor care au obţinut distincţii, medalii, premii şi la alte concursuri decât cele
din listele aprobate anual de Ministerul Educaţiei, precum şi celor care au obţinut media 10 la
examenul de evaluare naţională, la examenul de bacalaureat şi cadrelor didactice care s-au ocupat
de pregătirea acestora.
(5²)Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (51) se acordă în baza unui regulament
aprobat prin hotărâre a consiliului local/judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în
limita bugetului aprobat.
(6)În vederea evaluării impactului programelor naţionale, Ministerul Educaţiei finanţează
elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naţionale din 3 în 3 ani în vederea
adaptării politicilor şi finanţării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IŞE, Unitatea pentru
Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI,
CNFDCD sau de experţi externi care colaborează cu aceste instituţii. Studiile de impact nu pot fi
elaborate de instituţiile care au implementat programele analizate.
SECŢIUNEA 2:Finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolară

(1)Unităţile de educaţie extraşcolară sunt finanţate de la bugetul de stat, de către Ministerul
Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
(2)Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este finanţat direct de Ministerul Educaţiei.
(3)Unităţile de educaţie extraşcolară pot fi finanţate şi de către autorităţile administraţiei publice
locale şi judeţene, prin hotărâri proprii.
(4)Proiectele de educaţie extraşcolară organizate la nivel naţional şi internaţional primesc finanţare
de la Ministerul Educaţiei, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin
al ministrului educaţiei. Proiectele de educaţie extraşcolară pot fi organizate sub formă de:
concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole,
expoziţii, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil şi alte categorii de activităţi specifice.
(5)Proiectele de educaţie extraşcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanţate şi de către autorităţile
administraţiei publice locale, prin hotărâri proprii.
(6)Calendarul proiectelor de educaţie extraşcolară este aprobat anual, prin ordin al
ministrului educaţiei, pe baza unor proceduri specifice de evaluare şi cuprinde:
a)calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară cofinanţate de
Ministerul Educaţiei;
b)calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară fără finanţare din
partea Ministerului Educaţiei;
c)calendarul proiectelor regionale şi interjudeţene de educaţie extraşcolară.
(7)La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti se aprobă Calendarul de proiecte judeţene de
educaţie extraşcolară/Calendarul municipiului Bucureşti de proiecte de educaţie extraşcolară.
(8)Întocmirea calendarelor de proiecte de educaţie extraşcolară va avea la bază un regulament
specific, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Unităţile de educaţie extraşcolară, inclusiv cluburile sportive şcolare, pot fi preluate de
autorităţile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de
Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate
a terenurilor şi clădirilor. Oportunitatea iniţierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum
care cuprinde justificarea obiectivă şi temeinică a acesteia.
(10)Unităţile de educaţie extraşcolară, aflate în subordinea autorităţilor publice locale, preluate
conform alin. (9), sunt coordonate metodologic de Ministerul Educaţiei, prin structurile abilitate, în
conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 29 alin. (13), iar finanţarea aferentă acestora este
alocată autorităţilor publice locale.
(11)Terenurile şi clădirile preluate în baza alin. (9) nu îşi pot schimba destinaţia, sub sancţiunea
prevăzută la art. 146 alin. (14).
(12)Actele de schimbare a destinaţiei terenurilor şi clădirilor, efectuate cu încălcarea dispoziţiilor
alin. (11), sunt nule de drept.
SECŢIUNEA 3:Baza materială a învăţământului preuniversitar

(1)Unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară pot deţine şi/sau administra:
a)bunuri proprietate publică - unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară de stat;
b)bunuri proprietate privată - unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară particulare;
c)bunuri proprietate publică şi/sau privată, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat - unităţile de
învăţământ şi de educaţie extraşcolară confesionale.
(2)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de
stat fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte
componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar
de stat şi sunt administrate de către acestea prin consiliile de administraţie, conform legislaţiei în
vigoare.
(3)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac
parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea
consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror
rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de
învăţământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către acestea
prin consiliile de administraţie.
(4)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea DJIP/DMBIP, unităţile de educaţie
extraşcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului
Educaţiei, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din
domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP şi prin
consiliile de administraţie ale acestor unităţi, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde
nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept
proprietatea unităţilor/instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5)Înţelesul sintagmei "celelalte componente ale bazei materiale", prevăzută la alin. (2)-(4),
cuprinde bunuri imobile şi mobile afectate în mod direct şi special funcţionării învăţământului, ca
serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spaţii pentru procesul de învăţământ,
mijloace de învăţământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanţare
rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere şcolare, ferme didactice, terenuri agricole,
cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze şi complexuri cultural-sportive, tabere şcolare,
edituri şi tipografii, unităţi de microproducţie, spaţii cu destinaţia de locuinţă, orice alt obiect ce
intră în patrimoniul destinat învăţământului şi salariaţilor din învăţământul preuniversitar. Aceste
componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile pe toată durata
utilizării în sistemul de învăţământ.
(6)Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, al municipiului Bucureşti, respectiv al statului,
terenurile şi clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere,
concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, şi nici
imobilele dobândite în proprietate de către unităţile de învăţământ în baza unor contracte de
donaţie.
(7)Schimbarea destinaţiei bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate
face pentru activităţi care nu influenţează negativ activitatea didactică şi contribuie la dezvoltarea
comunităţii locale de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al
Ministerului Educaţiei.
(8)Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum
şi a spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face pentru servicii
publice de interes local, judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la
dezvoltarea comunităţii locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activităţii didactice în
spaţiul respectiv, de autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al
Ministerului Educaţiei.
(9)Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) şi (8), precum şi condiţiile necesare
acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile
calendaristice de la data înregistrării solicitării.
(11)Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat,
precum şi a spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face după
primii 3 ani calendaristici de la încetarea activităţii didactice în spaţiul respectiv, de către
autorităţile administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, fără
avizul conform al Ministerului Educaţiei, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii
publice de interes local, judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la
dezvoltarea comunităţii locale.
(12)În cazul în care, după schimbarea destinaţiei spaţiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea
specifică actului educaţional în context formal, nonformal şi informal se poate relua, existând
solicitări din partea comunităţii locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru
înfiinţarea, respectiv extinderea activităţii unei unităţi de învăţământ preuniversitar de stat,
autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să reamenajeze şi să readucă imobilul la
standardele necesare desfăşurării activităţii educaţionale sau să asigure un alt spaţiu corespunzător
realizării unui act educaţional de calitate.
(13)Actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (8)-
(11) sunt nule de drept.
(14)Schimbarea destinaţiei bazei materiale de autorităţile administraţiei publice locale, în lipsa
avizului conform emis de Ministerul Educaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(15)Închirierea terenurilor şi clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se
realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, potrivit reglementărilor legale ce
vizează închirierea bunurilor aparţinând domeniului public.

Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei sau
unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra
bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face în
cartea funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Privatizarea unităţilor de învăţământ
de stat este interzisă.

(1)Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se
sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în
sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul şcolar, se sancţionează cu amendă de
la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică şi în cazul refuzului semnării contractului
educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
b)fapta de nealocare a burselor săvârşită de directorul unităţii de învăţământ, cu nerespectarea
prevederilor art. 108, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea
unei activităţi în folosul comunităţii. Aceeaşi prevedere se aplică şi în cazul faptei săvârşite de către
directorul unităţii de învăţământ de a refuza semnarea contractului educaţional prevăzut la art. 14
alin. (4).
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către
persoanele împuternicite de primar în acest scop.
(3)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către
persoanele care au atribuţii de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educaţiei, în urma
sesizării formulate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau de către beneficiarii
primari ori părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
(4)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile Legii
nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul
IV, secţiunile 3 şi 4, în măsura în care faptele nu sunt prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul
penal, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii, organizat
sau certificat la nivelul de calificare obţinut în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
(2)În sensul prezentului titlu, Ministerul Educaţiei asigură cadrul legal privind organizarea şi
funcţionarea sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru nivelurile de calificare 1-5. De
asemenea, Ministerul Educaţiei participă la monitorizarea, evaluarea şi verificarea, direct sau prin
organismele abilitate, a funcţionării sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii, pe domeniul de
competenţă.
(3)Prevederile art. 188 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi
completările ulterioare, privind Cadrul naţional al calificărilor se aplică şi prezentului titlu.
(4)Validarea rezultatelor învăţării realizate în contexte nonformale şi informale în sensul prezentului
titlu se realizează cu respectarea art. 189 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu
modificările şi completările ulterioare.

Prevederile prezentului titlu sunt complementare celor din titlul II "Învăţarea pe tot parcursul vieţii"
prevăzut în Legea învăţământului superior nr. 199/2023.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în sensul prezentei legi, cuprinde:
a)învăţământul preuniversitar;
b)servicii de consiliere şi orientare în carieră;
c)recunoaşterea competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale;
d)activităţi pentru tineret.

(1)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale, nonformale sau
informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, sunt
prevăzute la art. 183 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2)Învăţarea în contexte formale se realizează şi în unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar.
Elementele care definesc învăţarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învăţământului
superior nr. 199/2023.
(3)Învăţarea în contexte nonformale se realizează şi în centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate
şi cluburi ale elevilor sau alte entităţi prevăzute în legislaţie. Elementele care definesc învăţarea
nonformală sunt prevăzute la art. 182 alin. (2) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.

(1)Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza
parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor
neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene şi prin contribuţia
beneficiarilor.
(2)Formarea şi dezvoltarea competenţelor în învăţarea pe tot parcursul vieţii se fac în funcţie de
categoriile de competenţe prevăzute la art. 181 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu
modificările şi completările ulterioare.

Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile administraţiei publice
locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi
strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii.

(1)Unităţile şi instituţiile de învăţământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte
instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri
sociali, centre de tineret, organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea, pot organiza la nivel local
centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate
nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
(2)Instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1) pot fi şi cele prevăzute în Legea învăţământului
superior nr. 199/2023.
(3)Centrele de tineret pot îndeplini şi rol de centre comunitare de învăţare permanentă.

Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în
condiţiile legii. Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă sunt venituri
proprii şi rămân la dispoziţia acestora.

(1)Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a)realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b)elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c)oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi;
d)oferă servicii de informare, orientare şi consiliere;
e)oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f)asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g)promovează parteneriatul cu mediul economic;
h)implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul
lingvistic, precum şi portofoliul educaţional - componenta de învăţare pe tot parcursul vieţii;
i)gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)Serviciile educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi sunt oferite prin:
a)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe
educaţionale de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de investiţii prioritare în educaţie" pentru
tinerii şi adulţii care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
b)programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c)programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie
profesională, perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
d)programe de educaţie antreprenorială, financiară şi juridică;
e)programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
f)organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor
comunităţii.
(3)Serviciile de informare, orientare şi consiliere vizează:
a)accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
b)validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c)pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă.
(4)Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de
învăţare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei pe tot parcursul vieţii cuprinde sistemul de asigurare
a calităţii în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior,
sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în
formarea profesională continuă.

(1)Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, denumit în
continuare GNACEFP, este o structură informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă al
Reţelei europene pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională, denumită în continuare
EQAVET, având ca principală funcţie coordonarea şi armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în
educaţie şi formarea profesională.
(2)GNACEFP este constituit din reprezentanţi desemnaţi din partea Ministerului Educaţiei,
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componenţa fiind stabilită prin
ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului muncii şi solidarităţii sociale.

(1)Personalul care lucrează în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii poate ocupa următoarele funcţii:
cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe,
mediator, facilitator al învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de
tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin şi alte funcţii
asociate activităţilor desfăşurate în scopul învăţării pe tot parcursul vieţii.
(2)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi pentru prevederile titlului II din Legea
învăţământului superior nr. 199/2023.

Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu Ministerul Culturii şi
cu Autoritatea Naţională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului şi
rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaţiei pe tot parcursul vieţii,
aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(1)Prezentul titlu reglementează:
a)cariera profesională a personalului din sistemul naţional de învăţământ;
b)funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic;
c)formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;
d)condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, de
conducere, de îndrumare şi control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste funcţii,
de încetare a contractului individual de muncă şi de pensionare a personalului didactic;
e)norma didactică;
f)criteriile de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
(2)Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii
prevăzute de lege, care au capacitate de exerciţiu deplină, o conduită morală conformă cu
deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea
funcţiei şi nu se află în situaţia prevăzută la art. 168 alin. (7).

Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităţilor şi a etapelor de formare profesională,
în scopul realizării activităţii didactice în sistemul de învăţământ.

(1)Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal
administrativ.
(2)Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar şi
personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control.
(3)În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal de specialitate din alte domenii de
activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înţelege
personalul de specialitate şi din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare
postului, conform art. 176.
(4)Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaţionale "Învăţământ" şi îşi
desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.

(1)Funcţiile didactice de predare sunt:
a)în educaţia timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educaţie timpurie pentru care se
normează câte un post la fiecare grupă de beneficiari primari. În unităţile de învăţământ cu program
prelungit, personalul didactic se normează pe ture;
b)în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, pentru care se
normează câte un post la fiecare clasă de elevi;
c)în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistruinstructor;
d)în învăţământul vocaţional, suplimentar faţă de funcţiile prevăzute la lit. c), se normează şi funcţia
de profesor corepetitor;
e)în unităţile de învăţământ preşcolar şi primar în care se organizează alternative educaţionale, pentru
fiecare grupă sau clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei
alternative educaţionale;
f)în învăţământul special:
(i)profesor de psihopedagogie specială;
(ii)educator/educatoare, învăţător/învăţătoare, profesor de educaţie timpurie, profesor de învăţământ
primar, profesor;
(iii)profesor-psihopedagog;
(iv)educatoare-educator, învăţător-educator, profesor-educator;
(v)educatoare/educator de sprijin, învăţător itinerant şi de sprijin, profesor itinerant şi de sprijin;
(vi)profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog şcolar, profesor
kinetoterapeut;
(vii)profesor de instruire practică, maistru-instructor;
g)în cadrul CJRAE/CMBRAE:
(i)profesor-logoped;
(ii)profesor-psihopedagog;
(iii)profesor itinerant şi de sprijin;
(iv)profesor-consilier şcolar;
(v)profesor-psiholog;
h)în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
i)în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
j)pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar,
profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
k)în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a
personalului didactic de predare: profesor mentor;
l)în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
m)în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională: profesor, instructor militar, instructor de ordine şi securitate publică;
n)în "Şcoala din spital":
(i)profesor;
(ii)monitor de predare/consiliere.
(2)Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ,
personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în
regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare
postului.

Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competenţe necesare pentru
realizarea activităţii didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe
niveluri de învăţământ şi determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare
iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice. Metodologia privind profilul
profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi
pentru managementul în cariera didactică, profilul cadrului didactic, standardele profesionale şi
standardele de calitate pentru formarea iniţială se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1)În cariera profesională, personalul didactic îndeplineşte următoarele roluri necesare pentru
desfăşurarea activităţii educaţionale în condiţii optime:
a)planificator şi organizator al procesului de predare-învăţare-evaluare;
b)facilitator al învăţării;
c)conector între toţi beneficiarii procesului de educaţie, direcţi sau indirecţi;
d)dezvoltator de resurse educaţionale şi instrumente de evaluare curentă;
e)suport pentru elevi, prin consiliere şi mentorat;
f)promotor al inovaţiei în educaţie.
(2)Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare
iniţială şi programe de formare continuă.

(1)Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi
într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat
medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea
activităţii.
(2)Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi
ministrului sănătăţii.
(3)În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat
într-o unitate de învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate
în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea
oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al
instituţiei/unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.
(4)Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite
de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel
judeţean în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează
expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.
(5)Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia
prevăzută la alin. (4).
(6)Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de
îndrumare şi control persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:
a)prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă -
minimum 300 m;
b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe
psihotrope;
c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în
manieră obscenă, a corpului.
(7)Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică
auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ
preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente
aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii
sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a
intervenit reabilitarea.
(8)Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de
conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al
CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din sistemul naţional de învăţământ.
(9)Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt
incompatibile cu:
a)funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel
local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional;
b)funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului
General al Municipiului Bucureşti;
c)cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.

(1)Personalul didactic de predare îşi desfăşoară activitatea urmărind respectarea valorilor şi
principiilor prevăzute în prezenta lege, precum şi interesul superior al beneficiarului primar.
(2)Personalului didactic îi este interzis să desfăşoare orice activitate care aduce atingere valorilor şi
principiilor care guvernează sistemul naţional de învăţământ; acesta trebuie să reprezinte un model
de etică şi integritate pentru elevi şi pentru societate.
(3)Pentru a asigura echitatea şi obiectivitatea în activitatea de predare-învăţare-evaluare, personalului
didactic de predare îi este interzis să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contracost pentru
elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să
depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă
şi prin programele de învăţare remedială.
(4)Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor alin. (3), la nivelul unităţilor de învăţământ se constituie
Registrul declaraţiilor de interese. Modelul Registrului declaraţiilor de interese şi procedura de
declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 3 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.

(1)În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul
Educaţiei stabileşte calificările şi rutele de formare iniţială a personalului didactic, profilul
profesional şi standardele profesionale pentru funcţiile didactice, reperele curriculare pentru formarea
iniţială, precum şi alocarea cifrei de şcolarizare corespunzătoare.
(2)Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligaţia absolvirii unor programe de formare
iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii
învăţământului superior şi a prezentei legi.
(3)Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare iniţială pentru cariera didactică,
conform Legii învăţământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între
instituţiile de învăţământ superior şi unităţile de învăţământ de aplicaţie. Avizul DJIP/DMBIP este
necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfăşoară într-o unitate de învăţământ care nu
are deja statutul de şcoală de aplicaţie. În această situaţie se realizează o informare a DJIP/DMBIP în
termen de 10 zile.
(4)Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaţionale din învăţământul pedagogic se realizează în
baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile de învăţământ pedagogic, unităţile de învăţământ de
aplicaţie şi DJIP/DMBIP.
(5)Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială
încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ prevăzute la
alin. (3) sau (4), după caz, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a practicii
pedagogice.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior care asigură formarea
iniţială pot realiza independent parteneriate cu instituţii de stat/private sau cu organizaţii
neguvernamentale care pot să desfăşoare activităţi de pregătire practică în consiliere, logopedie,
activităţi extracurriculare şi alte servicii în domeniu.
(7)Pregătirea practică din cadrul programelor de formare iniţială pentru cariera didactică se
organizează în unităţi de aplicaţie cu particularităţi diferite, inclusiv în unităţi de învăţământ cu un
număr ridicat de antepreşcolari, preşcolari sau elevi în risc de excluziune şcolară. Repartizarea
elevilor/studenţilor la unităţile de aplicaţie se face în acord cu specializarea acestora, pe baza unor
criterii şi metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Formarea maiştrilor-instructori şi a antrenorilor se realizează prin unităţi de învăţământ terţiar
nonuniversitar.

(1)Practica pedagogică, numită şi stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic şi constă în
desfăşurarea de activităţi didactice în unităţi de învăţământ de aplicaţie şi în alte categorii de instituţii
şi organizaţii, sub îndrumarea unui profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din
instituţia de învăţământ superior.
(2)Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei,
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1)Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul
şi îndrumarea în vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională şi de integrare în unităţile de
învăţământ.
(2)Se înfiinţează Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de
predare având cel puţin gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani.
Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
(3)Procedura şi criteriile de selecţie a membrilor Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera
didactică se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

Activităţile din cadrul practicii pedagogice sunt coordonate de instituţiile de învăţământ superior, în
colaborare cu Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, în baza metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.

(1)Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de
evaluare a portofoliului personal şi o probă scrisă şi este organizat de Ministerul Educaţiei, conform
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Promovarea examenului de licenţiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de
licenţiere, eliberat în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (1).
(3)Persoana care nu a promovat examenul pentru licenţiere în cariera didactică se poate prezenta la o
nouă sesiune.
(4)Persoana care nu promovează examenul de licenţiere în cariera didactică, în condiţiile prezentului
articol, poate fi angajată în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă
determinată, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor.
(5)Înscrierea la examenul de licenţiere este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor minime de studii
pentru ocuparea funcţiilor didactice, prevăzute la art. 176.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), înscrierea la examenul de licenţiere a absolvenţilor de
liceu pedagogic cu specializarea "Pedagogia învăţământului primar" este condiţionată de absolvirea
cu diplomă de licenţă a specializării "Pedagogia învăţământului primar".

(1)Personalul didactic de predare care a susţinut definitivatul în sistemul de învăţământ
preuniversitar până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit, care este
echivalent, prin efectul legii, cu statutul de cadru didactic licenţiat în cariera didactică.
(2)Personalul didactic prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleaşi drepturi ca personalul didactic din
sistemul de învăţământ preuniversitar licenţiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a
prezentei legi.

(1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele
condiţii minime de studii:
a)pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a
liceului pedagogic, cu specializarea "Educaţie timpurie";
b)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie: absolvirea cu diplomă de
licenţă a specializării "Educaţie timpurie";
c)pentru ocuparea funcţiilor didactice de învăţător/învăţătoare cu statut de debutant suplinitor:
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea "Pedagogia
învăţământului primar";
d)pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământ primar, cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
i)absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările "Pedagogia
învăţământului primar" şi absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării "Pedagogia învăţământului
primar";
(ii)absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării "Pedagogia învăţământului primar" şi absolvirea
unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an;
e)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar
nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor
corepetitor, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică
totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic
cu durata studiilor de un an;
(ii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă din domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi
absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an,
pentru posturile asociate domeniului Ştiinţe ale educaţiei;
(iii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă în profilul postului şi absolvirea unui
program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an şi jumătate;
(iv)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă didactică cu dublă specializare în
profilul postului;
f)pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor: absolvirea învăţământului liceal cu
diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen a unei şcoli postliceale sau a unui colegiu
din învăţământul terţiar nonuniversitar ori a unei şcoli de maiştri în domeniu, precum şi absolvirea cu
certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin licee pedagogice/instituţii de
învăţământ superior;
g)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psihopedagog, de profesor-logoped, de
profesor de psihopedagogie specială, de profesor itinerant şi de sprijin în învăţământul special
şi în CJRAE/CMBRAE, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/
domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu
specializarea "Psihopedagogie specială";
(ii)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/
domeniul psihologie, absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de
credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea
"Psihopedagogie specială";
h)pentru ocuparea funcţiilor didactice de educatoare-educator, educator/educatoare, educatoare/
educator de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului
pedagogic, cu specializarea "Educaţie timpurie", absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie
specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de
învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu
experienţă în educaţia specială;
i)pentru ocuparea funcţiilor didactice învăţător-educator, învăţător/învăţătoare, învăţător itinerant şi
de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu
specializarea "Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar", absolvirea cu certificat a unui modul
de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate
de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor
cu experienţă în educaţia specială;
j)pentru ocuparea funcţiei de profesor de educaţie timpurie în învăţământul special sunt necesare
îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. b) şi
absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata
de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor,
sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
k)pentru ocuparea funcţiei de profesor de învăţământ primar în învăţământul special sunt necesare
îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. d) şi
absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata
de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor,
sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
l)pentru ocuparea funcţiei de profesor şi profesor-educator în învăţământul special sunt necesare
îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. e), şi
absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata
de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor,
sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
m)pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor din învăţământul special trebuie
îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. f) şi efectuarea unui stagiu practic, cu
durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare
studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
n)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor preparator nevăzător, profesor audiolog şcolar,
profesor de instruire practică sau profesor kinetoterapeut: absolvirea studiilor în profilul postului,
absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata
de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor,
sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
o)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psiholog în învăţământul special şi în
CJRAE/CMBRAE:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/
domeniul psihologie şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de
credite ECTS;
(ii)psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică şi absolvirea cu certificat a programului de
formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
p)pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod
corespunzător condiţiile prevăzute la lit. a)-l), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice
este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
q)pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor-consilier şcolar, cel puţin una din următoarele
condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul psihologie/sociologie/asistenţă socială,
absolvirea modulului de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui
program de studii universitare de masterat cu specializarea "Consiliere şcolară şi în carieră";
(ii)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul ştiinţele educaţiei/pedagogie/consiliere
şcolară şi în carieră şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea
"Consiliere şcolară şi în carieră";
r)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor şi profesor-antrenor în palatele şi cluburile elevilor
şi în cluburile sportive şcolare trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit.
e);s) pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în
cluburile copiilor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea
cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale, cu specializarea în ramura de sport respectivă, precum
şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin liceele
pedagogice/instituţiile de învăţământ superior;
ş)pentru ocuparea funcţiilor didactice în vederea realizării de activităţi extraşcolare trebuie
îndeplinite următoare condiţii:
(i)pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. c);
(ii)pentru funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar trebuie îndeplinită cel puţin una
dintre condiţiile prevăzute la lit. d);
(iii)pentru funcţia didactică de maistru-instructor trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. f).
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), în cadrul colegiilor terţiare nonuniversitare,
organizate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pot preda cadre didactice titulare şi asociate
în instituţia de învăţământ superior, conform regulamentului privind organizarea colegiilor terţiare
nonuniversitare adoptat de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(3)Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice specifice: CCD, şcolilor din spital şi funcţia de
profesor-mentor se stabilesc prin metodologie aprobată de ministrul educaţiei.
(4)Pentru ocuparea tuturor funcţiilor didactice de profesor din învăţământul vocaţional teologic este
necesar avizul cultului recunoscut oficial de stat.
(5)Pentru absolvenţii programelor de studii universitare din cadrul învăţământului superior de scurtă
sau lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor
universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale programelor de formare
psihopedagogică se consideră îndeplinite condiţiile minime de studii pentru ocuparea funcţiilor
didactice de predare din învăţământul preuniversitar.
(6)În situaţii justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar,
pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, în
regim de plata cu ora, şi absolvenţi ai învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială
conform prevederilor Legii învăţământului superior sau masteranzi ai programului de master
didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei.
(7)În situaţii justificate de lipsa personalului titular la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar,
pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenţi ai
învăţământului superior de licenţă în domeniul postului şi ai programului de formare
psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)În situaţii justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar,
pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă
determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în alt domeniu decât cel corespunzător
postului şi ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu
prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă
prin concurs naţional unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15
noiembrie a fiecărui an.
(2)În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă
prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel
local, judeţean ori interjudeţean, în baza reglementărilor proprii. Unităţile de învăţământ
preuniversitar particular decid şi ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în
condiţiile alin. (1).
(3)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis.
La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 176.
(4)În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/
catedrelor se face de către DJIP/DMBIP.
(5)În învăţământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare
se face de către directorul unităţii de învăţământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza
deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului
individual de muncă.
(6)În învăţământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, şi angajarea pe
post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ, pe
baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situaţia concursului
pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a
personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unităţii de învăţământ, care se
comunică în scris DJIP/DMBIP.
(7)În vederea ocupării prin concurs naţional unic, catedra este constituită din cel puţin o jumătate de
normă didactică de predare, potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (4), la nivelul uneia sau mai multor
unităţi de învăţământ preuniversitar. Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul
sistemului de învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Prin excepţie de la alin. (1), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităţilor de
învăţământ aflate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior, pot fi ocupate cu
personal didactic din instituţiile de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor art. 176, înainte
de organizarea concursului naţional de ocupare a posturilor, conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social.
(9)Pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar
cu personalitate juridică, care şcolarizează exclusiv în învăţământ tehnic şi au o pondere majoritară a
învăţământului dual, candidaturile vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ.

(1)Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi
administrative dintr-o unitate de învăţământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele
concursului.
(2)Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar şi
administrativ în unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul
unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie. În cazul unităţilor de învăţământ particular,
angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi
administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.
(3)Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative de la alin. (1)
se poate realiza şi în format online.

(1)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar şi instituţii din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar, se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi
didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administraţie privind acordarea
calificativului anual şi a gradaţiei de merit.
(3)Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP se
realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular, activitatea managerială a
directorilor este evaluată de către consiliul de administraţie.
(4)Evaluarea anuală a activităţii inspectorilor şcolari din birourile judeţene/biroul Municipiului
Bucureşti ARACIIP se realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP
se realizează de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(6)Evaluarea directorului biroului judeţean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Ministerul Educaţiei dezvoltă Programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din
propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în
practica didactică, profesorii care aplică practici inovative şi cei care lucrează cu elevi în risc
educaţional şi care demonstrează progres în învăţarea acestora.
(8)Metodologia pentru implementarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot propune modificarea duratei
contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe
durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice care au promovat examenul de
licenţiere în cariera didactică, au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional de ocupare
a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi dacă postul
este vacant.
(2)Cadrele didactice care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la etape ale
mobilităţii de personal didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog
social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi în cele asociate în consorţiile şcolare/
consorţiile de învăţământ dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de
muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă
determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului sau în regim de plata cu
ora, în condiţiile legii.
(2)Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţilor de învăţământ şi al consorţiilor şcolare/
consorţiilor de învăţământ dual se face pe baza planurilor-cadru de învăţământ şi a normativelor
privind formaţiunile de studiu în vigoare.
(3)Activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul liceal se pot desfăşura pe grupe, pe
baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(4)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat
cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
sau perioadă determinată se organizează potrivit dispoziţiilor art. 177 alin. (1). Concursul constă în
inspecţie specială la clasă/probă practică şi probă scrisă.
(5)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat
cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se
organizează la nivelul unităţilor de învăţământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(6)Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/
catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/
catedre şi angajarea personalului didactic de predare se realizează conform metodologiei-cadru
prevăzute la art. 177 alin. (1).
(7)Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele
disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilităţii
postului didactic/catedrei şi statutul acestora: vacante, rezervate şi le comunică DJIP/DMBIP.
(8)DJIP/DMBIP analizează şi actualizează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, oferta de posturi
didactice/catedre vacante/rezervate în vederea avizării.
(9)Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la DJIP/DMBIP şi la unităţile de
învăţământ respective, precum şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea
declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(10)Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră
cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile susţine, în faţa unei comisii de
specialitate, o probă de competenţe lingvistice de specialitate pentru limba de predare.
(11)Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de
Ministerul Educaţiei, iar lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare
stabilite de Ministerul Educaţiei. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ
particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul
Educaţiei.
(12)În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/
catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. Încheierea
contractului individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de
repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.
(13)Concursul naţional, prevăzut la alin. (11), va conţine o probă de evaluare a competenţelor
digitale.

În învăţământul particular, validarea concursurilor se realizează de către conducerea unităţii de
învăţământ particular şi se comunică, în scris, DJIP/DMBIP. Angajarea pe post se realizează de către
conducerea unităţii de învăţământ particular, în baza deciziei de repartizare emise de către
conducerea unităţii de învăţământ particular şi avizate de către directorul general al DJIP/DMBIP.

(1)Candidaţii care au promovat examenul de licenţiere în învăţământ, precum şi personalul didactic
de predare cu drept de practică în învăţământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră
vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional, organizat în
condiţiile metodologiei prevăzute la art. 177 alin. (1), devin titulari în învăţământul preuniversitar. Pe
baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de învăţământ încheie cu
aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(2)Absolvenţii de liceu pedagogic cu specializarea "Pedagogia învăţământul primar" care, în urma
promovării concursului naţional, îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă
nedeterminată pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare prevăzută la art. 165 alin. (1) lit. b),
încheie cu directorul unităţii de învăţământ un contract individual de muncă pe o perioadă
determinată de 6 ani, o singură dată. În situaţia în care aceşti candidaţi finalizează cu diplomă un
program de studii universitare de licenţă cu specializarea "Pedagogia învăţământului primar" şi
promovează examenul prevăzut la art. 174 alin. (1), în termen de 6 ani de la ocuparea postului
didactic, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din
perioadă determinată în perioadă nedeterminată, urmând să ocupe funcţia didactică de profesor
pentru învăţământ primar.
(3)Pentru candidaţii care nu au obţinut licenţierea în învăţământ şi au ocupat un post didactic vacant,
prin concurs naţional, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de
muncă pe o perioadă determinată de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi
promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) prin concurs
naţional, examenul pentru licenţierea în învăţământ, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea
duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(4)Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o
catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră
rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu
directorul unităţii de învăţământ, contract individual de muncă pe o perioadă determinată, până la
revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar. Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî prelungirea contractului individual de muncă şi
pentru anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 177 alin.
(1).
(5)Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/
rezervat(ă), indiferent de numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la art. 181
alin. (5), încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de
învăţământ.
(5¹)Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, la
stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat,
având în vedere gradaţia de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic
corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare
simultană, indemnizaţia pentru învăţământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul
penitenciar, indemnizaţie pentru zone izolate, spor de handicap şi sporul pentru suprasolicitare
neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a
Guvernului iniţiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
(6)DJIP/DMBIP centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele
rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după
consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă
învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi
desfăşurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP sau de unităţile de învăţământ.
(8)Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar
se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori
până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu
mai târziu de sfârşitul anului şcolar. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până
la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti,
concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă
pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.
(9)În mod excepţional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu
şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe
perioadă determinată de cel mult un an şcolar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu
respectarea prevederilor art. 170. La testare pot participa, în mod excepţional, şi persoane care au
absolvit cel puţin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condiţiile metodologiei-cadru privind
mobilitatea personalului didactic.
(10)Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de
învăţământ, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unităţile de
învăţământ de stat cu personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unităţii, în condiţiile
legii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar, din unităţile de învăţământ preuniversitar
particular, de către conducerea unităţii de învăţământ. Deciziile emise privind încetarea contractului
individual de muncă al personalului didactic de predare, în situaţia în care contractul individual de
muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de
predare din unităţile de învăţământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului
individual de muncă.

(1)Preşedintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc
funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al
Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale
statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată,
au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii,
cu păstrarea tuturor drepturilor.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată,
care îndeplinesc funcţia de prefect sau subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean,
primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi
control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport, în funcţii de conducere, de
îndrumare şi control în birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale ARACIIP. De aceleaşi
drepturi beneficiază şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate
la CNFDCD şi în CCD, la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a
Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, după caz.
(3)Persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform
prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar.
(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată
trimis să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor
organisme sau instituţii ale UE ori în alte organisme sau instituţii de drept public internaţional, ca
reprezentant al unei instituţii publice ori al statului român, pentru perioada respectivă, precum şi
însoţitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare.
(5)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru
predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri,
convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, beneficiază de rezervarea postului
didactic sau a catedrei.
(6)Personalul didactic are dreptul la suspendarea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a
catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept
poate beneficia numai unul dintre părinţi sau reprezentanţii legali.
(7)De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată care îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parţiale, a stării
de război, respectiv la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
(8)Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condiţiile alin. (1)-(7), se consideră
vechime în învăţământ.
(9)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără
plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unităţii de învăţământ, cu
rezervarea postului pe perioada respectivă.
(10)Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de
invaliditate, stabilită în condiţiile legislaţiei în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe
durata invalidităţii. Contractul individual de muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de
autorităţile competente, pentru constatarea schimbării gradului de invaliditate sau redobândirea
capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către
autorităţile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.

(1)Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe şi
activităţi de formare, precum şi etapele de evoluţie în carieră, după obţinerea dreptului de liberă
practică pentru cariera didactică.
(2)Evoluţia în carieră se realizează prin obţinerea gradului didactic II, gradului didactic I şi a titlului
de profesor emerit.
(3)Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt titluri obţinute în urma unor examene care atestă
dobândirea competenţelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluţie în carieră, potrivit
profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, specific nivelului de
învăţământ.
(4)Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a
examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea licenţierii în cariera didactică. Evaluarea pentru
obţinerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
a)observarea la clasă;
b)autoevaluarea;
c)analiza portofoliului profesional şi evaluările periodice;
d)interviul cu evaluatorul;
e)proba de evaluare a competenţelor pedagogice şi în didactica specialităţii.
(6)Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) şi d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP şi de Corpul de
mentorat şi licenţiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competenţelor în didactica specialităţii
va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează
programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(7)Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici şi a unei
bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Gradul didactic I se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obţinerea
gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
a)analiza portofoliului profesional şi recomandarea Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera
didactică privind profilul cadrului didactic;
b)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe
parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP şi Corpul de
mentorat şi licenţiere în cariera didactică;
c)elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, care include resurse educaţionale elaborate de cadrul
didactic, pe baza unor microcercetări aplicate la nivelul activităţii didactice sub îndrumarea unui
conducător ştiinţific nominalizat de instituţia cu competenţe în domeniu, şi susţinerea acesteia în faţa
unei comisii din care face parte şi un reprezentant al Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera
didactică, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi
repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(10)Personalul didactic de predare care a obţinut media 10 la licenţierea în învăţământ sau la gradul
didactic II se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai
devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta lege.
(10¹)În cazul în care candidatul înscris la examenul pentru obţinerea licenţierii în cariera didactică/
definitivare, precum şi la examenul pentru acordarea gradului didactic II sau I, după data programării
acestuia, intră, la cerere, în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3
ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi în concediu de acomodare, în conformitate cu
prevederile legale, acesta are dreptul să continue inspecţiile sau, după caz, să susţină examenul la
prima sesiune organizată după reluarea activităţii, fără a fi necesară reluarea inspecţiilor ori a altor
probe sau examene deja efectuate în vederea înscrierii. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică şi în
cazul concediilor succesive.
(11)În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licenţierea în
învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare
dintre specializările dobândite prin studii.
(12)Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Personalul didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi are performanţe deosebite în
activitatea didactică poate dobândi, prin ordin al ministrului educaţiei, titlul de profesor emerit în
sistemul de învăţământ preuniversitar.
(2)Criteriile de obţinere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei.
(3)Persoana care obţine titlul de profesor emerit dobândeşte calitatea de mentor pentru formarea
continuă a cadrelor didactice, precum şi recunoaşterea unei expertize de către autorităţile şi
instituţiile de la nivel naţional şi judeţean. Ministerul Educaţiei poate solicita persoanei care deţine
titlul de profesor emerit sprijin în activităţi desfăşurate în teritoriu.
(4)Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer şi prioritate la
ocuparea posturilor didactice, în condiţii de medii egale.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), calitatea de mentor poate fi acordată şi personalului
didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi care nu are titlul de profesor emerit, în
conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Ministerul Educaţiei stabileşte strategia de formare în cariera didactică şi coordonează
implementarea‚ monitorizarea şi evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învăţământ
preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaţionale naţionale, prin CNFDCD.
(2)CNFDCD este instituţie publică de interes naţional, care realizează cartografierea periodică a
nevoilor de formare, stabileşte priorităţile periodice de formare continuă în relaţie cu politicile şi
strategiile educaţionale naţionale şi gestionează programe de formare continuă a personalului
didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează
programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(3)CNFDCD şi CCD sunt centre de resurse, asistenţă şi sprijin pentru dezvoltarea profesională şi
managerială a personalului didactic şi sunt furnizori de formare continuă.
(4)CCD-urile sunt autorizate/acreditate şi evaluate periodic de către Autoritatea Naţională pentru
Calificări, denumită în continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se
realizează în baza metodologiei privind autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competenţelor
profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei, la propunerea ANC, prevăzută la art. 196 alin. (3) din Legea învăţământului
superior nr. 199/2023.
(5)Gestionarea de către CNFDCD a programelor de formare la nivel naţional se realizează prin
structurile sale teritoriale, CCD şi în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează
programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(6)CNFDCD în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competenţelor
profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală care furnizează doar programe
de formare dedicate exclusiv cadrelor didactice.
(7)CNFDCD desfăşoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte,
simplificată şi adecvată la context, prevăzută într-o secţiune distinctă în metodologia privind
acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, prevăzută la alin. (4).
(8)CNFDCD are obligaţia de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare
desfăşurat, în vederea actualizării Registrului naţional al centrelor de evaluare a competenţelor
profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală.
(9)În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că CNFDCD a încălcat prevederile
legale privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, acesta va fi
supus unei evaluări în vederea menţinerii sau nu a acreditării.
(10)Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi
recalificarea profesională se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic şi pe
standardele profesionale pentru funcţiile didactice şi are următoarele scopuri:
a)dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate,
precum şi în domeniul psihopedagogic;
b)dezvoltarea competenţelor corespunzătoare etapelor de evoluţie în cariera didactică, prin sistemul
de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
c)dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;
d)dobândirea de noi competenţe, inclusiv prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau
ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe digitale de predare-învăţare-evaluare;
f)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe pentru consiliere educaţională şi orientarea în carieră,
pentru educaţia adulţilor, competenţe sociale şi alte domenii tematice prioritare la nivelul sistemului
de învăţământ preuniversitar;
g)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională;
h)dezvoltarea altor competenţe transversale necesare pentru activitatea didactică, în acord cu
standardele profesionale pentru funcţiile didactice;
i)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe în aria combaterii segregării şcolare, promovării
strategiilor de adaptare curriculară şi lucrului cu copii în situaţii de risc, precum şi în aria prevenirii şi
combaterii violenţei psihologice-bullying.
(11)Descrierea competenţelor prevăzute la alin. (10) se realizează prin metodologia privind
rezultatele învăţării în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de
îndrumare şi control, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(12)Modalităţile de evaluare şi certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului
european de credite transferabile (ECTS), în baza metodologiei de acordare a ECTS în învăţarea pe
tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(13)CCD-urile şi centrele de evaluare şi certificare prevăzute la alin. (5) eliberează certificate de
competenţe profesionale, însoţite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al
certificatului, în care se precizează rezultatele învăţării.
(14)Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la
activitatea profesională, didactică şi de învăţare pe tot parcursul vieţii a acestuia.
(15)Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situaţii:
a)în realizarea evaluării activităţii personalului didactic de predare, prevăzut la art. 179 alin. (1);
b)în procesul de evaluare privind restrângerea de activitate, prevăzut la art. 190 alin. (1);
c)în analiza dosarelor cadrelor didactice care urmăresc obţinerea gradului didactic II sau I, după caz.
(16)Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:
a)toate formele de certificare a participării la programele de formare continuă, prevăzute la art. 188
alin. (2);
b)documente relevante privind activitatea didactică desfăşurată în cadrul unităţii de învăţământ,
precum şi activităţile specifice de management şi leadership în comisiile sau structurile de conducere
ale unităţii de învăţământ preuniversitar, precum şi în alte structuri cu atribuţii în domeniul educaţiei,
prevăzute de prezenta lege.
(17)Programele de formare continuă în învăţământul tehnologic se realizează numai împreună cu
mediul de afaceri.

(1)Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2)Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calităţii programelor şi
sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(3)Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta
următoarele criterii:
a)minimum 5 credite ECTS vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de
formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul
CCD sau, după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind
perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi didactic auxiliar, pentru
implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;
b)minimum 5 credite ECTS vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în
conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD,
sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la
nivelul CFDCD. Acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a
unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c)maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanţate din bugetul
CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu formarea
continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4)Evaluarea rezultatelor învăţării programelor de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare
se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(5)Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea
curentă, se consideră formare continuă.
(6)Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice,
pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin programe de formare
a adulţilor.
(7)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2
ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul
unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8)Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de
instituţiile de învăţământ superior. Acestea se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice,
adoptate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învăţământ
preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte
surse de finanţare, conform legii, cel puţin pentru obţinerea numărului minim de credite ECTS
prevăzut la alin. (2).
(10)Unităţile de învăţământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administraţie, pot
susţine stagii de dezvoltare profesională pentru obţinerea gradelor didactice II şi I de către personalul
didactic de predare din învăţământul preuniversitar.
(11)Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod
obligatoriu şi periodic, un curs de prim ajutor.

Responsabilităţile asumate în plan didactic şi extradidactic sunt definite în corelaţie cu competenţele
dobândite în fiecare etapă de carieră didactică parcursă.

(1)Prin restrângere de activitate se înţelege:
a)situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele
de antepreşcolari/preşcolari şi elevi prevăzute de lege şi/sau competenţele dobândite în etapele de
evoluţie în carieră sunt insuficiente pentru constituirea normei didactice;
b)situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă.
(2)În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de
învăţământ preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate, conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a
fiecărui an, prin:
a)transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, pe aceeaşi specialitate pentru care
s-a dat concurs naţional, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ
preuniversitar;
b)transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate, prin repartizarea pe posturi/catedre vacante,
coordonată de DJIP/DMBIP.
(3)Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de
pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a
personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la
cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie
extraşcolară la o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară
ori dintr-o specializare în alta în aceeaşi unitate sau la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea
statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(4)Pretransferul se realizează la nivelul unităţii de învăţământ, la nivelul consorţiului şcolar/
consorţiului de învăţământ dual, în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativteritorială
în care îşi are domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau
pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog
social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer
pentru soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de
învăţământ, poate participa personalul didactic de predare titular în unităţi de învăţământ
preuniversitar de stat şi personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar
particular, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar
particulare acreditate/autorizate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/
catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
b)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular
acreditate/autorizate, transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular
acreditate/autorizate şi au obţinut cel puţin nota/media 7 la un concurs naţional unic de titularizare în
învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
(6)Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ
aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor
de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, beneficiază de o primă de
instalare neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă
de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din
bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul
de repartizări/transferuri/pretransferuri.
*) prevederile art. 190 alin. (6) se prorogă până la începutul anului şcolar 2026-2027;
(7)Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui
post/unei catedre prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimţit între
unităţile de învăţământ.
(8)
La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/
unei catedre prin transfer/pretransfer, în unităţile membre ale consorţiului, personalul didactic titular
al unităţilor care fac parte din consorţiu.

(1)Personalul didactic de predare titular şi personalul didactic auxiliar angajat cu contract pe perioadă
nedeterminată în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul
său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ, unităţi de educaţie extraşcolară, DJIP/
DMBIP, CCD, precum şi pentru ocuparea unor funcţii de specialitate în Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, la solicitarea unităţilor/instituţiilor.
(2)Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar, care se distinge prin calităţi
profesionale, manageriale şi morale, poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său,
pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii unităţilor de
învăţământ, unităţilor de educaţie extraşcolară, DJIP/DMBIP, birourilor judeţene ale ARACIIP/
biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP şi a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP şi
din birourile judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP.
(3)În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detaşare în interesul învăţământului, conducerea
interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administraţie din unitatea de
învăţământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuţiile specifice funcţiei de conducere, până la
organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice şi fără a depăşi sfârşitul anului
şcolar. În această ultimă situaţie, în baza avizului consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar, inspectorul şcolar general emite decizie de delegare a atribuţiilor specifice funcţiei.
(4)Detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre,
se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în
învăţământul preuniversitar. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform
metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(5)Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin
concurs sau concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Detaşarea la cerere a personalului didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari
consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar.
(6)Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la
organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de
personalul didactic de predare care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi
morale, după cum urmează:
a)prin numirea în funcţia de conducere de către persoana juridică finanţatoare, la propunerea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul
respectivei unităţi de învăţământ sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la
cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b)prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul
preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la
propunerea conducerii persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate,
prin decizie a DJIP/DMBIP.
(7)La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, prioritate la ocuparea unui post/
unei catedre prin detaşare între unităţile membre ale consorţiului au cadrele didactice titulare în
unităţile de învăţământ care fac parte din consorţiu.
(8)Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina "Religie" sunt necesare avizele eliberate
de cultele recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost
eliberate.

(1)Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician, analist programator;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog şcolar;
f)instructor de educaţie extraşcolară;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator şcolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu;
n)referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru
unităţi de învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale;
o)auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP;
p)infirmiere în educaţia timpurie, îngrijitoare în educaţie timpurie;
q)supraveghetor de noapte.
(2)Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educaţional printr-o abordare integrată a
nevoilor antepreşcolarului/preşcolarului/elevului, profesionişti din alte domenii fundamentale ale
dezvoltării copilului şi adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică şi asistenţă
socială, este încadrat în sistemul de învăţământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.
(3)Procedura şi criteriile de selecţie a profesioniştilor menţionaţi la alin. (2) se stabilesc prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de
studii:
a)pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a
unei instituţii de învăţământ superior, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ
superior, ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul
biblioteconomiei, absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea
cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ preuniversitar, secţia de biblioteconomie, sau a
altor instituţii de învăţământ preuniversitar ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării
disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Pot ocupa funcţia de bibliotecar, de
documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu
diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b)pentru funcţia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior
sau a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
c)pentru funcţia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ
superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)pentru funcţia de tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea
cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs
de iniţiere în domeniu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e)pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituţii de
învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a
echivalentului acestuia ori a altui liceu;
g)pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în
domeniul de asistenţă socială, acreditată conform legii;
h)pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unui liceu de specialitate;
i)pentru funcţia de mediator şcolar - absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licenţă a oricărei
specializări, absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar,
sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare
profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei;
j)pentru funcţia de secretar - absolvirea unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, sau absolvirea
învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat sau a unei instituţii de
învăţământ superior;
k)pentru funcţia de administrator financiar - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru funcţia de contabil, contabil-şef;
l)pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist;
m)pentru funcţia de supraveghetor de noapte - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.
(2)Pentru funcţiile didactice auxiliare prevăzute la art. 192 alin. (1) lit. o) şi p), condiţiile de studii
sunt stabilite prin legislaţia care le reglementează activitatea.
(3)Pentru funcţia didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condiţiile de studii,
vechime şi competenţe sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcţia de mediator şcolar, în comunităţile cu
populaţie semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator şcolar care să îndeplinească condiţiile
de studii prevăzute de lege - absolvirea, cel puţin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de
bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut
de Ministerul Educaţiei.
(5)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, este autorizat ca,
în funcţie de dinamica învăţământului, să propună stabilirea şi reglementarea de noi funcţii didactice
auxiliare prin hotărâre a Guvernului.

(1)Recrutarea, încadrarea, formarea şi evaluarea persoanelor care realizează managementul unităţilor
de învăţământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul
profesional al managerului şcolar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Funcţiile didactice de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar
sunt:
a)funcţiile de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP: director general, director general adjunct;
b)funcţiile de conducere de la nivelul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al
ARACIIP şi CCD: directori al biroului judeţean ARACIIP şi director al CCD;
c)funcţiile de îndrumare şi control de la nivelul DJIP/DMBIP şi al birourilor judeţene/biroului
municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP: inspector şcolar;
d)funcţiile de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie
extraşcolară: director şi director adjunct.
(3)Alte funcţii didactice de îndrumare şi control şi alte funcţii specifice se stabilesc prin actele
normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor ce se înfiinţează în baza şi în
aplicarea prezentei legi.
(4)Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar au obligaţia să urmeze un program
de formare profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare
profesională trebuie să fie în domeniul managementului şcolar şi reprezintă criteriu de evaluare a
activităţii manageriale a acestuia.
(5)Programul de formare profesională menţionat la alin. (4) este furnizat de CNFDCD, inclusiv prin
intermediul CCD sau furnizori acreditaţi potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (6).
(6)Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar care exercită primul mandat de
management educaţional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educaţional.
(7)Se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management
educaţional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, care are drept scop
dezvoltarea politicilor publice din educaţie şi derularea activităţii de mentorat pentru directorii aflaţi
la început de carieră şi asigură monitorizarea, evaluarea şi respectarea principiilor etice şi a conduitei
deontologice în managementul şcolar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de
selecţie şi funcţionarea Corpului Managerilor Educaţionali se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(8)Corpul Managerilor Educaţionali colaborează, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, cu
CNFDCD în vederea desfăşurării activităţilor de organizare şi furnizare de formare continuă pentru
personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru identificarea, evaluarea şi
recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru personalul didactic de conducere,
de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(9)Funcţiile de conducere, îndrumare şi control şi funcţiile de la nivelul DJIP/DMBIP, CNFDCD,
CCD, ARACIIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al acesteia şi al CJRAE/
CMBRAE nu sunt funcţii publice prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu
modificările şi completările ulterioare.

(1)Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de
învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii
limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor
naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii
respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă
minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare
parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2)Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b)este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c)îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ pe care o conduce;
d)propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ;
e)propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie
bugetară;
f)răspunde, după caz, de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea
raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, conform legii;
h)prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ sau în instituţia pe care
o conduce. Raportul este prezentat în faţa consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a
consiliului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există. Raportul
este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a DJIP/DMBIP şi postat pe site-ul
unităţii de învăţământ;
i)coordonează colectarea şi transmite DJIP/DMBIP datele statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia;
j)propune spre aprobare consiliului de administraţie obiectivele unităţii de învăţământ preuniversitar
privind asigurarea calităţii educaţiei, prin raportare la cadrul general privind politicile educaţionale,
scopurile, obiectivele şi standardele stabilite de Ministerul Educaţiei. Îndeplinirea obiectivelor
unităţii de învăţământ privind asigurarea calităţii educaţiei reprezintă criteriu în evaluarea
managerială realizată de directorul general al DJIP/DMBIP şi este verificată periodic de ARACIIP;
k)colaborează cu consiliul şcolar al elevilor, structurile asociative ale părinţilor şi federaţiile
sindicale, pentru identificarea celor mai bune metode privind dezvoltarea sistemului educaţional;
l)îndeplineşte alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3)Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional,
atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de
organizare şi funcţionare ale acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4)Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ particular sunt stabilite de consiliul de administraţie
în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor, directorul emite decizii şi note de serviciu.
(6)În unităţile de învăţământ liceal militar, atribuţiile prevăzute la alin. (2) sunt exercitate de către
comandant.

(1)Procedura de recrutare şi selecţie a directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de
învăţământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:
a)evaluare de competenţe în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile personale ale
candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie;
b)probă scrisă;
c)interviu, în care se evaluează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului, precum şi
calitatea planului managerial şi planului de acţiune.
(2)Recrutarea pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ
se realizează prin concurs naţional, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului
Educaţiei, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct
personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a)are diplomă de licenţă sau atestat de echivalare;
b)are o vechime în învăţământ de cel puţin 5 ani;
c)nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile
art. 168 alin. (7);
d)a obţinut avizul cultului, în cazul învăţământului vocaţional teologic.
(4)Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţiile de director şi de director adjunct
pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în
vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, directorul şi directorul adjunct încheie cu directorul
general al DJIP/DMBIP un contract de management educaţional.
(5)În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ şi, ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativfinanciar
pentru perioada mandatului de 4 ani şi încheie cu primarul un contract de management
administrativ-financiar.
(6)Conţinutul contractului de management educaţional şi al contractului de management
administrativ-financiar este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi conţine indicatori de
performanţă care iau în calcul specificul unităţii de învăţământ, obiectivele naţionale şi locale în zona
educaţiei.
(7)Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management
administrativ-financiar şi poate propune consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP eliberarea din
funcţie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. Hotărârea finală aparţine DJIP/DMBIP.

Contractul de management educaţional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări
medicale care atestă faptul că persoana este aptă pentru funcţia vizată.

(1)DJIP/DMBIP numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct
al unităţii de învăţământ preuniversitar sau al unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare.
Comisia de concurs pentru funcţiile de conducere din Palatul Naţional al Copiilor este constituită la
nivelul Ministerului Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de
învăţământ preuniversitar se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Din comisia de concurs fac parte şi reprezentanţi ai mediului economic şi de afaceri. La
organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al
unităţii de învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanţi ai federaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al
elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile
reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(3)Consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a
funcţiilor de director şi director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire
în funcţia de director şi de director adjunct.
(4)Directorul, respectiv directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat, numiţi în urma
concursului naţional, pot fi eliberaţi din funcţie:
a)la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de
administraţie al DJIP/DMBIP;
b)la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ;
c)la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este
obligatorie realizarea unui audit de către DJIP/DMBIP. Rezultatele auditului se analizează în
consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al
DJIP/DMBIP, directorul general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului, respectiv
directorului adjunct al unităţii de învăţământ;
d)pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea
procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de prezenta lege.
(5)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la
propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei
juridice fondatoare.
(6)În cazul vacantării funcţiei de director sau de director adjunct din unităţile de învăţământ
preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai
târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul
învăţământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/
DMBIP şi cu acordul scris al persoanei solicitate.

(1)Ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează
prin concurs, organizat de Ministerul Educaţiei, care cuprinde următoarele etape:
a)probă scrisă;
b)evaluarea proiectului managerial depus de candidat;
c)un interviu susţinut în faţa comisiei de concurs.
(2)Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director general
adjunct al DJIP/DMBIP personalul didactic de predare titular în învăţământ, care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a)are diplomă de licenţă;
b)deţine gradul didactic I;
c)are o vechime în învăţământ de cel puţin 10 ani;
d)nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile
art. 168 alin. (7).
(3)Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director
general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţia de director general/director general
adjunct al DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educaţiei. De la data
numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, încheie cu ministrul educaţiei contractul
de management.
(5)Directorii generali/Directorii generali adjuncţi sunt evaluaţi anual, în conformitate cu prevederile
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, prin raportare la clauzele prevăzute în
contractul de management încheiat cu ministrul educaţiei.
(6)Conţinutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Numirea în funcţie a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcţiilor
de îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu
avizul Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(8)Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu
directorul general al DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.

Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către directorul general al DJIP/
DMBIP sau de către ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, în urma concursului public,
pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Directorul încheie contract de
management cu directorul general al DJIP/DMBIP sau cu ministrul educaţiei, conform subordonării
acestora, pe o perioadă de 4 ani.

(1)Funcţiile de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele
didactice titulare în învăţământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au diplomă de licenţă;
b)au cel puţin gradul didactic II;
c)nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu
prevederile art. 168 alin. (7).
(2)Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP este
formată din: directorul general - în calitate de preşedinte şi doi reprezentanţi ai Ministerului
Educaţiei, din care unul poate fi un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului
pentru care candidează. La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de
observatori, reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al
Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu
activitate relevantă la nivel naţional.
(4)Numirea în funcţie a personalului didactic care a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiilor de
îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul
Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(5)Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu
directorul general al DJIP/DMBIP.

(1)Funcţia de conducere de director al unui birou judeţean al ARACIIP, respectiv funcţiile de
conducere de director din cadrul CCD se ocupă prin concurs naţional organizat de Ministerul
Educaţiei, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(2)Pot ocupa funcţia de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc
următoarele condiţii:
a)au diplomă de licenţă;
b)au cel puţin gradul didactic I;
c)au o vechime de cel puţin 10 ani în învăţământ;
d)nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu
prevederile art. 168 alin. (7).
(3)Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă şi
susţinerea unei probe de interviu în faţa unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori,
reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate.

Candidaţii înscrişi la concursurile pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct în unităţile de
învăţământ preuniversitar, respectiv în unităţile pentru activităţi extraşcolare, precum şi pentru
ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din DJIP/DMBIP, CCD şi birourile judeţene/
biroul municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba
scrisă, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial, după caz, pentru a promova la proba
de interviu. Punctajul obţinut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (şapte).

Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi controlează
unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională,
împreună cu Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.

Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică
şi securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic
din învăţământul preuniversitar şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică.

(1)Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare,
ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din
calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(2)Funcţiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi
securitate naţională din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine
publică şi securitate naţională sunt următoarele:
a)pentru Ministerul Apărării Naţionale: instructor, instructor principal şi instructor superior;
b)pentru Ministerul Afacerilor Interne: instructor militar/instructor de poliţie, instructor militar
principal/instructor de poliţie principal, instructor militar specialist/instructor de poliţie specialist;
c)pentru Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor: ofiţer profesor.
(3)Funcţiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităţilor de
învăţământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) cu grade
profesionale de poliţie/poliţie penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în
vigoare.
(4)Funcţiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din
unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
se ocupă prin modalităţile prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi
altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
(5)Procedura de ocupare a funcţiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine
publică şi securitate naţională se stabileşte prin ordin al ministrului de resort.
(6)Condiţiile generale de selecţie pentru ocuparea funcţiilor din corpul instructorilor militari,
de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din Ministerul
Apărării Naţionale şi din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele:
a)pentru funcţiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofiţeri/ofiţeri de poliţie, candidaţii trebuie să
fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/inginer ai unei instituţii de învăţământ superior militar sau ai
unei instituţii civile autorizate/acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare
pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, şi ai programelor de formare psihopedagogică
sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca ofiţeri/ofiţeri de poliţie
şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul "Foarte bun"/"Foarte bine";
b)pentru funcţiile de instructor, prevăzute a fi ocupate de maiştri militari sau subofiţeri/agenţi de
poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unor programe de studii postliceale din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională acreditate, cu certificate de absolvire, în domeniul
corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, să
aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca maistru militar/subofiţer/agent de poliţie şi să fie
apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul "Foarte bun"/"Foarte bine".
(7)Pentru funcţiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a), absolvirea
programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani
de la numirea în funcţie.
(8)La concursul/examenul de ocupare a funcţiilor de instructor militar, instructor de poliţie, respectiv
de instructor militar principal/instructor de poliţie principal, în specialităţile informatică, limbi străine
şi educaţie fizică şi sport, din unităţile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot
participa, prin excepţie de la prevederile alin. (6) lit. a), şi candidaţi care au obţinut gradul didactic II
în specialitatea funcţiei pentru care se organizează concursul.
(9)Condiţiile generale de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de ofiţer profesor
din unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională
a Penitenciarelor:
a)să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/echivalentă ai studiilor universitare de licenţă, în domenii
corespunzătoare modulului/ariei curriculare/disciplinei pentru care este prevăzută funcţia didactică;
b)să aibă o vechime de cel puţin 2 ani de activitate în funcţii de poliţist de penitenciare şi să fi obţinut
calificativul cel puţin "foarte bun" la ultimele 2 aprecieri/evaluări anuale de serviciu, pentru
încadrarea din sursă internă, sau cel puţin 2 ani vechime în specialitatea postului pentru încadrarea
din sursă externă.
(10)Personalul care ocupă funcţii de ofiţer profesor în unităţile de învăţământ preuniversitar ale
Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia să absolve modulul
psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în
termen de 3 ani de la numirea în funcţie, sub sancţiunea aplicării prevederilor statutare specifice.
(11)Pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente şi condiţiile generale şi criteriile
specifice stabilite potrivit legislaţiei aplicabile fiecărei categorii de personal.
(12)În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională
pot funcţiona instructori militari asociaţi, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în
condiţiile stabilite prin ordine şi instrucţiuni proprii.

(1)Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8
ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a)activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu
de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/
sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
b)activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de dezvoltare a curriculumului la decizia
elevului din oferta şcolii, în acord cu nevoile elevilor;
c)activităţi de educaţie, mentorat şi alte activităţi complementare procesului de învăţământ;
d)activităţi de management al clasei;
e)activităţi specifice elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale;
f)activităţi de sprijin pentru persoanele care ocupă funcţia didactică de profesor itinerant şi sprijin în
cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2)Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul
didactic de predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea
cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea
titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfăşura activităţi de stimulare a
excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de
la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Condiţiile de
participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se
stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi
aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului, fiind
complementare normei didactice de predare. Timpul aferent activităţilor prevăzute la alin (1) lit. b)-f)
poate fi redus cu 2 ore/săptămână, fără afectarea drepturilor salariale, pentru cadrele didactice cu o
vechime în învăţământ de peste 25 de ani de activitate şi gradul didactic 1, precum şi pentru cadrele
didactice care au dovedit performanţă educaţională, în conformitate cu prevederile unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Aceasta se aprobă în consiliul de
administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
(4)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă
a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de
pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei
educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător
activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a)un post de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program
normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare
grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
b)un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu
program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învăţământul
preşcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
c)un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din
învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase
separate;
d)18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru
profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din
unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
e)14 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul
didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
f)24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care
au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
g)20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care
au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
h)pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel:
învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice - 16 ore pe săptămână;
învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor
şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână;
i)un post pentru personalul didactic de predare din învăţământul special integrat, pentru personalul
didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special preşcolar,
kinetoterapie, educaţia psihomotrică, terapii specifice şi altele, în funcţie de tipul şi nivelul de
severitate al dizabilităţii, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
j)un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare şi informare.
*) Prin derogare de la prevederile art. 207 alin. (4) lit. c)-h) din Legea nr. 198/2023, cu modificările
şi completările ulterioare, începând cu anul şcolar 2025-2026 şi până la începutul anului şcolar
2029-2030, norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă
a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire
pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele
de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit.
a) şi se stabileşte după cum urmează:
a)un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din
învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase
separate. În atribuţiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
b)20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru
profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din
unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
c)18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul
didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
d)26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care
au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
e)22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care
au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
f)pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel:
învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice - 18 ore pe săptămână;
învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor
şi profesor pentru instruire practică - 22 de ore pe săptămână.
(5)Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfăşoară activitate de mentorat, orele de
mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.
(6)Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenţei didactice se pot aloca în norma didactică
de predare până la 4 ore.
(7)[textul din Art. 207, alin. (7) din titlul III, capitolul XIII a fost abrogat la 28-iul-2025 de Art. 53,
punctul 10. din Legea 141/2025]
(8)Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g), precum şi personalul prevăzut la alin. (5) desfăşoară cel
puţin 4 ore pe săptămână activităţi de mentorat.
(9)Norma didactică a profesorului consilier şcolar corespunde unui post de profesor-consilier şcolar
şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi
preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite
prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi includ colaborarea cu asistentul social şi
asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru
combaterea sărăciei şi excluziunii sociale.
(10)Norma didactică a profesorului-logoped interşcolar corespunde unui post de profesor-logoped şi
se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi şi
preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite
prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)
[textul din Art. 207, alin. (11) din titlul III, capitolul XIII a fost abrogat la 28-iul-2025 de Art. 53,
punctul 10. din Legea 141/2025]
(12)[textul din Art. 207, alin. (12) din titlul III, capitolul XIII a fost abrogat la 28-iul-2025 de Art. 53,
punctul 10. din Legea 141/2025]
(13)[textul din Art. 207, alin. (13) din titlul III, capitolul XIII a fost abrogat la 28-iul-2025 de Art. 53,
punctul 10. din Legea 141/2025]

(1)Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de
licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care
atestă obţinerea de competenţe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent
domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(2)În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin
metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei şi ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale
şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială, fără a depăşi
o jumătate de normă de predare-învăţare-evaluare, cu menţinerea drepturilor salariale.
(3)În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2),
aceasta se poate completa cu activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala
după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(4)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de
profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma
de studii sau prin certificatul de competenţă, şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi
străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind
incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.
(5)Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la grupele/clasele cu predare în limbile
minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, în regim de plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul
acestora prevăzut în planurile-cadru de învăţământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.
(6)Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor
naţionale predau disciplinele "Comunicare în limba română", precum şi "Limba şi literatura română"
pe tot parcursul ciclului preşcolar/primar.
(7)În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt
predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
(8)În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de
educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei, în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4).
(9)Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate
constitui conform prevederilor art. 207 alin. (4), aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de
ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din numărul de ore de la
disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de activităţi de educaţie, complementare
procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(10)În învăţământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din
numărul de ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din numărul de ore
de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau prin completarea cu ore de activităţi de educaţie,
complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(11)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat total sau
parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
elaborate prin consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de
federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a
calităţii sistemului de învăţământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor desemnate de federaţiile
sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar,
degrevate de norma didactică.
*) - Art. LIX din Legea nr. 141/2025: (1) Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea
nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul şcolar 2025-2026, la nivelul
sistemului naţional de învăţământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de
îndrumare şi control poate fi degrevat de norma didactică de predare după cum urmează:
a)personalul didactic de conducere al unităţilor de educaţie extraşcolară, casele corpului didactic,
centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională şi centrele de excelenţă, cu până la 30% din norma didactică de predareînvăţare-
evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
b)personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, personalul didactic de
conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, cu până la 50% din norma didactică de predare-învăţare-evaluare, în
conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului prevăzută la
lit. a);
c)parţial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de
negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de
monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de
federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc în hotărârea
de Guvern prevăzută la lit. a).
(2)Personalul didactic degrevat, aşa cum este prevăzut la alin. (1), nu poate desfăşura activităţi
didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate aproba efectuarea de activităţi în regim de plata
cu ora, în unităţi de învăţământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar judeţean.
(12)Personalul degrevat potrivit alin. (11) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este
încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată,
după caz.
(13)Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar şi personalului administrativ
este de 40 de ore. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
(14)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică pentru instructorii militari,
de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională este prevăzută de prezenta lege şi se stabileşte adaptat
specificului fiecărei categorii de funcţii didactice din învăţământul preuniversitar de apărare, ordine
publică şi securitate naţională.

(1)Personalul didactic are obligaţia să îşi exercite profesia respectând atât principiile şi valorile
consacrate în prezenta lege, cât şi cadrul legal general, precum şi interesul superior al copilului.
(2)Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează
potrivit art. 210, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să
constituie infracţiune:
a)faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
b)orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor;
c)manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios în spaţiul şcolar;
d)activitatea de desfăşurare a meditaţiilor cu elevii de la propria clasă;
e)încălcarea dispoziţiilor legii, a obligaţiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei,
deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei
angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare-evaluare cu antepreşcolarii/
preşcolarii/elevii;
f)fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnităţii sau drepturilor copiilor/elevilor şi familiilor
acestora ori să prejudicieze onoarea şi/sau prestigiul unităţii/instituţiei, interesul învăţământului.
(3)Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) pot fi sancţionate numai după solicitarea
unui raport de specialitate realizat de specialişti din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unităţii
de învăţământ.
(4)Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi
b), pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu
beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.
(6)În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracţiuni
incompatibile cu funcţia didactică, pe perioada desfăşurării cercetării penale acesta nu va desfăşura
activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

(1)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu
gravitatea abaterilor, sunt:
a)avertisment scris;
b)reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control
ori a unei funcţii didactice superioare;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de
organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2)Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) şi b) se pot aplica cumulat
sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru
celelalte abateri se poate aplica sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe
cumulate dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1).
(3)În funcţie de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. b)-e) se
dispune şi măsura retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic
în conformitate cu prevederile art. 218.

(1)Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere
disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele
săvârşite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.
(2)Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor reclamate la alin. (1), săvârşite de personalul didactic
de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din
3-5 membri, dintre care unul reprezintă federaţia sindicală din care face parte persoana aflată în
discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care
a săvârşit abaterea. În situaţia în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există suficienţi salariaţi
care au funcţia didactică cel puţin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se
completează cu persoane care au cel puţin aceeaşi funcţie, desemnate de către DJIP/DMBIP, la
solicitarea conducerii unităţii de învăţământ.
(3)Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unităţii de învăţământ
abilitate în soluţionarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii.
(4)Pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de
sancţionare se face de către oricare membru al consiliului de administraţie. Sancţiunile se aprobă
de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie şi sunt puse în aplicare
şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

(1)În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date
concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui
cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte,
precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea
cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă
probe în apărare.
(2)Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data
înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unităţii de învăţământ
preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după
aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii
faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(3)Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, şi se comunică celui în cauză,
prin decizie scrisă, de către directorul unităţii de învăţământ.
(4)Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de
15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară de la
nivelul ARACIIP.
(5)Normele privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru
Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei.
(6)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod
obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de
muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării
disciplinare;
d)temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e)termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f)instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(7)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 2:Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare şi
control

Fapta săvârşită de personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar
prin care se încalcă dispoziţiile legale, respectiv obligaţiile din prezentul titlu şi normele statutului
profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ
al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare cu elevii şi alte
fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unităţii/instituţiei/interesului învăţământului
sau ale beneficiarilor sistemului de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, în
raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:
a)observaţie scrisă;
b)reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de
organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e)destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ.

(1)Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui
abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a)la secretariatul DJIP/DMBIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de
învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al DJIP/DMBIP, precum şi
pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP;
b)la registratura Ministerului Educaţiei, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din
cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi CNFDCD;
c)la registratura ARACIIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere, de îndrumare şi
control din cadrul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP;
d)la registratura CNFDCD, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere de la nivelul CCD.
(2)Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor prevăzute la art. 213, săvârşite de personalul
de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi control
şi personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi CNFDCD, membrii
comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare
disciplinară se constituie după cum urmează:
a)pentru personalul de conducere al DJIP/DMBIP, birourilor judeţene/biroului municipiului
Bucureşti ale/al ARACIIP, respectiv ale CNFDCD, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un
reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit
abaterea;
b)pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 5-7
membri, persoane din cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au
funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Participă cu statut de observator
un reprezentant al elevilor şi un reprezentant al părinţilor;
c)pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisii formate
din 5-7 membri: persoane din cadrul DJIP/DMBIP şi un membru care reprezintă organizaţia
sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al personalului
DJIP/DMBIP.
(3)Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei
abilitate în soluţionarea sesizării.

(1)În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele şi
urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei,
precum şi orice alte date concludente, cu aplicarea dispoziţiilor art. 212.
(2)Cadrele didactice sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu
pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani
şcolari.
(3)Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de
sancţionare se face de ministrul educaţiei şi se comunică prin ordin. Pentru personalul de
conducere al unităţilor de învăţământ, personalul de îndrumare şi control al DJIP/DMBIP, precum
şi pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, propunerea de
sancţionare se face de oricare din membrii consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi se
comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.
(4)Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit
această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul
unităţii de învăţământ, directorul general sau de către ministrul educaţiei.
(5)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod
obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de
muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării
disciplinare;
d)temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e)termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f)instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(6)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 3:Răspunderea patrimonială

Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a
celui de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit
legislaţiei muncii sau legislaţiei aplicabile acestuia în cazul personalului din instituţiile de apărare,
ordine publică şi securitate naţională. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru
recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se întocmesc de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei
salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

(1)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin
concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel judeţean/al
municipiului Bucureşti de învăţământ preuniversitar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia
de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2)Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD,
prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de
sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(3)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate
suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ.
Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat
asupra fondului de salarii de la nivelul unităţii de învăţământ. Criteriile specifice pentru
acordarea premiului se propun de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe
baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi se aprobă prin
hotărâre a consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
*) prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027-2028.

(1)Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate
primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar
sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al
corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în
învăţământ.
(3)În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei este autorizat să acorde
personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a)scrisoare de mulţumire publică;
b)diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a;
c)diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate
deosebită în învăţământ;
d)diploma pentru inovare şi digitalizare în educaţie.
(4)Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi,
respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de
excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de
activitate.
(5)Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin
al ministrului educaţiei, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din
fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
(6)Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul
Educaţiei.

(1)Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în
vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum şi din prevederile contractului
individual de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil.
(2)Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de asistenţă medicală gratuită pentru
examinările medicale periodice prevăzute de legislaţia în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva
bolilor infecto-contagioase, precum şi de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.
(3)Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfăşurării activităţilor didactice este stabilită de
Ministerul Sănătăţii şi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, în
termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face
de către direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti din care face parte medicul
de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire
profesională, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(4)Personalul didactic care şi-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale,
beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

(1)Cadrele didactice din unităţile de învăţământ de stat beneficiază de concediu de odihnă,
anual, cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri
bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele
în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
*) Decizi nr. 41/2024 - ICCJ admite sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în
consecinţă, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din
Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele
metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de
conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate
prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:
"Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de
contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de
concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de
indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului
individual de muncă pe perioadă determinată."
(2)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de
consiliul de administraţie, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea
personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale şi a concursurilor finanţate de
Ministerul Educaţiei.
(3)În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau
parţial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptăţit, angajatorul este
obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanţele anului şcolar următor.
(4)Personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază de
concediu de odihnă conform Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar.
(5)Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei după consultarea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
*) Decizi nr. 41/2024 - ICCJ admite sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în
consecinţă, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din
Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele
metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de
conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate
prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:
"Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de
contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de
concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de
indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului
individual de muncă pe perioadă determinată."
(6)Personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual,
cu plată, în conformitate cu legislaţia muncii şi contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine
justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal.
(7)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar
şi administrativ se stabilesc de către consiliul de administraţie la cererea angajatului.
(8)Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul
calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.